La 24 februarie 2026, București a devenit punctul de întâlnire al comunității profesionale din domeniul proprietății intelectuale și un spațiu de reflecție comună asupra celor mai sensibile și actuale teme ale domeniului.
Seminarul pentru Practicieni în domeniul Proprietății Intelectuale, organizat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) în colaborare cu Camerele de Recurs ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), a reunit peste 75 de avocați, consilieri în proprietate industrială, reprezentanți ai cabinetelor de specialitate și judecători, într-un cadru caracterizat prin dezbateri consistente și un schimb autentic de experiență. Evenimentul face parte din seria întâlnirilor dedicate interacțiunii profesionale dintre experţii europeni și naționali, devenind în timp un reper pentru practicienii din România.
Lucrările Seminarului au fost deschise de Directorul General OSIM, Marian-Octavian ȘERBĂNESCU, care a evidențiat relevanța parteneriatului dintre OSIM și Camerele de Recurs ale EUIPO, o cooperare consolidată prin organizarea periodică a acestui seminar devenit deja o tradiție în comunitatea profesională. În intervenția sa, s-a reliefat că, într-un domeniu aflat într-o continuă evoluție, unde jurisprudența europeană influențează direct practica națională și strategiile profesionale, dialogul instituțional reprezintă o condiție esențială pentru coerență și predictibilitate.
Directorul General a subliniat, totodată, că volumul, complexitatea și diversitatea cauzelor din domeniul proprietății industriale sunt în creștere, ceea ce impune consolidarea formării profesionale și o mai bună cunoaștere a jurisprudenței, atât la nivel național, cât și european. Numai printr-o astfel de abordare pot fi gestionate eficient așteptările mediului economic și menținut un climat de încredere în mecanismele de protecție a drepturilor de proprietate
industrială, rigoarea juridică și armonizarea interpretărilor construindu-se prin dialog constant și responsabilitate instituțională.
La rândul său, Sven STÜRMANN, Președintele Camerelor de Recurs ale EUIPO, a plasat evenimentul într-un cadru amplu, subliniind că instituțiile naționale și europene solide constituie fundamentul transparenței, echității și încrederii în sistemul juridic. Într-un context în care valorile statului de drept sunt supuse unor provocări continue, coordonarea dintre oficiile naționale de proprietate industrială, instanțe și structurile europene devine indispensabilă pentru asigurarea stabilității și a unității de interpretare. Această misiune se reflectă în garantarea securității juridice pentru titularii de drepturi și pentru mediul de afaceri, permițându-le să își concentreze resursele asupra inovării și dezvoltării.
În această perspectivă au fost prezentate direcțiile noului Plan de Acțiune al Camerelor de Recurs EUIPO 2026–2030, orientat spre creșterea calității și predictibilității deciziilor, intensificarea colaborării cu oficiile naționale, comunitatea profesională și dezvoltarea unor mecanisme moderne de soluționare a litigiilor.
În prezentarea sa tehnică, Președintele S.Stürman a conturat direcțiile strategice pentru viitorul Camerelor de Recurs ale EUIPO. Datele privind volumul ridicat al cererilor de marcă și desen la nivel european, numărul cauzelor soluționate și rata consistentă de confirmare a deciziilor în fața instanțelor Uniunii Europene au evidențiat un sistem supus unei presiuni crescânde, dar caracterizat prin stabilitate și consistență jurisprudențială.
A fost pus accent pe calitatea motivării, claritatea limbajului și accesibilitatea deciziilor. Pentru prima dată formulată explicit în acest cadru, viziunea transformării Camerelor într-un „one-stop IP dispute resolution hub” presupune o abordare individualizată a fiecărei cauze: analiza oportunității medierii, a audierilor orale sau a procedurii accelerate, inclusiv în situațiile în care există litigii pendinte la nivel național. Au fost prezentate, de asemenea, inițiativele privind monitorizarea tendințelor jurisprudențiale prin sistemul CATS (Case Law Analysis Tracking System) și consolidarea legăturilor cu instanțele naționale prin crearea unei comunități europene a judecătorilor specializați în proprietate intelectuală. Referirile la utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, ca instrument de sprijin în cercetare și redactare, fără a substitui decizia umană, au ilustrat dimensiunea procesului de modernizare instituțională. Exemplele jurisprudențiale privind înregistrarea denumirilor geografice, limitele protecției numelor notorii sau conversia mărcii Uniunii Europene în caz de revocare pentru neutilizare au ancorat aceste orientări strategice în realitatea practică, generând dezbateri aplicate și întrebări consistente din partea participanților la seminar.
Continuarea analizei a fost asigurată de Kinga GUZDEK, Membru al celei de-a II-a Camere de Recurs ale EUIPO, care a oferit o prezentare aplicată a jurisprudenței recente în materia motivelor absolute și relative de refuz. Pornind de la exemple privind caracterul descriptiv și lipsa distinctivității, precum și de la spețe referitoare la semne “scurte”, abrevieri sau elemente cu forță distinctivă redusă, intervenția sa a evidențiat complexitatea evaluării juridice în fiecare cauză. O atenție deosebită a fost acordată protecției mărcilor anterioare în temeiul articolului 8 EUTMR și
modului în care trebuie realizată analiza comparativă a semnelor. Discuțiile privind aprecierea globală a riscului de confuzie au demonstrat cât de decisive pot deveni diferențele aparent minore – grafice, fonetice sau conceptuale – în determinarea soluției finale.
Din perspectiva cadrului normativ intern, Grațiela COSTACHE, Șef Serviciu Juridic, Afaceri Europene OSIM, a analizat evoluțiile legislative și jurisprudențiale recente, prezentând dinamica litigiilor și creșterea complexității cauzelor în care OSIM este parte. Intervenția sa a pus accent pe consolidarea procedurii administrative de anulare și decădere, pe rolul structurilor specializate și pe circuitul jurisdicțional care asigură controlul hotărârilor pronunțate. Prin exemple practice privind analiza caracterului distinctiv al semnelor – inclusiv în situații ce implică termeni descriptivi, indicații cu potențial informativ sau acronime – a fost ilustrată maniera concretă în care se evaluează percepția publicului relevant și limitele protecției conferite, subliniindu-se necesitatea unei practici coerente și previzibile, aliniate standardelor europene.
În aceeași linie aplicată, prezentarea Valentinei FANNI, Specialist în cadrul Serviciului de suport pentru cunoaștere și informare al Camerelor de Recurs EUIPO, a abordat utilizarea unui semn într-o formă diferită de cea înregistrată și limitele utilizării autentice în sensul art. 18 din Regulamentul privind marca Uniunii Europene. Pornind de la jurisprudența Curții de Justiție, a Tribunalului și a Camerelor de Recurs, intervenția sa a clarificat noțiunea de „alterare” a caracterului distinctiv și criteriile relevante în analiza comparativă dintre marca înregistrată și semnul utilizat. Exemplele discutate au demonstrat că delimitarea dintre adaptare permisă și modificare susceptibilă să afecteze caracterul distinctiv este adesea extrem de fină, cu impact direct în procedurile de opoziție, anulare sau revocare pentru neutilizare.
Masa Rotundă moderată de Președintele Camerelor de Recurs ale EUIPO a adus în prim-plan evaluarea globală a riscului de confuzie în situațiile în care similitudinea dintre semne derivă din elemente slab distinctive. Din perspectiva oficiului naţional de proprietate industrială, Elena Elvira MARIN, Director al Direcției Mărci și Desene OSIM, a evidențiat necesitatea unei analize echilibrate și riguros motivate, fundamentate pe percepţia publicului relevant raportat la produsele și serviciile vizate sub semn. Judecătorul Adrian-Gabriel DINESCU, din cadrul Tribunalului București, a accentuat importanța coerenței motivării și a fundamentării probatorii solide în controlul jurisdicțional al deciziilor OSIM, iar Gheorghe-Liviu ZIDARU, judecător în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a adus perspectiva instanței supreme asupra uniformizării practicii și asigurării previzibilității interpretării principiilor fundamentale. Dezbaterea privind aprecierea înțelegerii termenilor proveniţi din limba engleză de către publicul român a evidențiat necesitatea unei analize contextualizate, raportate la natura produselor și serviciilor vizate.
În ansamblu, Seminarul a confirmat complementaritatea dintre nivelul administrativ, judiciar și european, armonizarea reprezintînd un proces viu, construit prin dialog constant și cooperare instituțională. Prin nivelul prezentărilor, participarea consistentă și calitatea dezbaterilor, evenimentul a evidențiat valoarea întâlnirilor care reunesc autorități europene, oficiul național de proprietate industrială și comunitatea profesională într-un cadru de reflecție aplicată și responsabilă. Totodată, a reconfirmat parteneriatul dintre OSIM și Camerele de Recurs ale EUIPO și rolul acestuia în consolidarea unei practici armonizate, coerente și previzibile în domeniul proprietății industriale.
