Înrebări frecvente – Brevete de invenție

A. Ce poate fi brevetat ca invenție

1. O idee poate fi protejată?

O idee, netranspusă în cel puţin un exemplu concret de realizare, nu poate fi protejată. În conformitate cu art.7 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, „activităţile mentale” nu sunt considerate invenţii. Pentru o mai bună înţelegere a acestei afirmaţii vă rugăm să parcurgeţi articolul sus-menţionat în site-ul OSIM, în cadrul capitolului „Brevete de invenţie”. Cu toate acestea puteţi beneficia de serviciul de depozitare la OSIM în regim nepublic, prin „Plicul cu idei”, conf. art.66 (f) din legea menţionată, cu ajutorul căruia se poate obţine un mijloc de probă privind data şi paternitatea unui material scris sau desenat în caz de litigiu.

2. Ce fel de invenţii pot fi protejate printr-un brevet?

În conformitate cu art.6 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială. Art.6 alin.2 face referiri la cazul invenţiilor în domeniul biotehnologiei. Art.7 din aceeaşi lege menţionează faptul că descoperirile ştiinţifice, creaţiile estetice, etc. care nu sunt considerate invenţii, iar art.8 evidenţiază ce anume nu poate fi protejat prin brevet de invenţie.

3. Poate fi înregistrată o tehnologie la OSIM?

Da, o tehnologie poate fi înregistrată, în conformitate cu art.6 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, ca procedeu. Pentru aceasta în descrierea invenţiei se vor evidenţia fazele şi operaţiile care se derulează în cadrul procedeului definind, prin caracteristici tehnice (temperaturi, presiuni, timpi, viteze, vâscozităţi, compoziţii chimice sau forme) pe fiecare dintre acestea.

4. Am descoperit un nou principiu. Cum pot să-l protejez? Pot să fac acest lucru la OSIM?

În conformitate cu art.7 lit. a) din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice nu sunt considerate invenţii. Puteţi citi în întregime acest articol în legea amintită accesând site-ul OSIM. Citiţi, în continuare, răspunsul la întrebarea 1.

5. Un mecanism de tipul „perpetuum mobile” este brevetabil?

Răspunsul este nu, deoarece un asemenea mecanism nu îndeplineşte una dintre condiţiile stipulate în art.6 şi art.12 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, criteriu numit „aplicare industrială”. Vă rugăm să parcurgeţi aceste articole pentru a înţelege semnificaţia acestei sintagme. Cu alte cuvinte mecanismele, dispozitivele sau instalaţiile care nu folosesc o sursă de energie, sau energia obţinută cu ajutorul acestora pare să fie superioară – ca valoare – energiei utilizate, nu pot funcţiona şi, ca urmare, ele nu pot fi folosite: mecanismele de tip perpetuum mobile nu sunt susceptibile de aplicare industrială întrucât „funcţionarea” acestora contravine legilor fizicii.

6. Pot să-mi protejez o inovaţie?

Odată cu apariţia Legii 64/1991 privind brevetele de invenţie această categorie – inovaţia – nu a mai fost menţionată. Pentru soluţiile tehnice care reprezintă o îmbunătăţire a unui produs sau a unei tehnologii, deci au un aport inventiv redus, protecţia poate fi obţinută prin înregistrarea ca model de utilitate. Procedura de înregistrare se face în conformitate cu Legea nr.350/2007 privind modelele de utilitate publicată în M.O. Partea I nr.851 din 12.12.2007

B. Documente necesare pentru înregistrarea la OSIM a unei cereri de brevet de invenţie

1. Ce documente sunt necesare pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie?

Pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie trebuie să se depună la OSIM, formularul „Cerere de brevet de invenţie”, completat în 3 ex. (îl puteţi accesa la link-ul „Formulare”) şi o documentaţie (tot în trei exemplare) care cuprinde: descrierea invenţiei, una sau mai multe revendicări, desenele la care se face referire în descriere sau revendicări (dacă acestea sunt necesare pentru înţelegerea soluţiei tehnice propuse) şi un rezumat. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să citiţi şi răspunsul la întrebarea 2.

2. Există reguli de redactare a documentaţiei tehnice pentru o cerere de brevet de invenţie ? De unde pot fi luate aceste reguli?

Redactarea documentaţiei tehnice a unei cereri de brevet de invenţie trebuie să respecte art. 16 (respectiv art.17 pentru programele de calculator), art.18, art.19, şi art. 21 din Regulamentul de aplicare a Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, şi anume:
– descrierea invenţiei – art.16 sau 17;
– revendicările – art.18;
– desenele – art.19;
– rezumatul – art.21.
În ce priveşte condiţiile materiale (de formă) ale documentaţiei de mai sus, trebuie respectat art.20 din acelaşi Regulament, ce poate fi accesat în site-ul OSIM, la capitolul „Brevete de invenţie”.

3. Este necesar ca înainte de depunerea cererii de brevet de invenţie să se experimenteze invenţia respectivă sau să se prezinte la OSIM vreun model experimental sau un prototip al acesteia?

4. Trebuie să vin la OSIM pentru a depune o cerere de brevet de invenţie?

Nu este necesar să aduceţi personal, la OSIM, formularele, documentaţia de brevet sau alte documente legate de invenţia dvs. Ele pot fi trimise prin poştă cu confirmare de primire sau pot fi depuse şi de altcineva care poate ajunge la sediul OSIM. Depunerea formularelor tip şi a documentaţiei de brevet se face la Biroul Recepţie Înregistrări, camera 3, de la parterul instituţiei. De asemenea, nu este obligatoriu să achitaţi taxele privind derularea procedurilor legale direct la casieria OSIM. Ele pot fi achitate şi prin ordine de plată sau mandate poştale. În legătură cu achitarea taxelor vezi şi răspunsul la întrebarea E.4.

C. Termene privind procedurile de înregistrare a unui brevet de invenţie

1. Cât durează până pot obţine un brevet de invenţie?

Un brevet de invenţie poate fi obţinut într-un termen cuprins între 2 ani şi până la 4 – 5 ani. Perioada de eliberare a unui brevet de invenţie este în funcţie de procedura solicitată, de momentul plăţii şi de cuantumul taxelor pe care le achită solicitantul. De asemenea, de modul în care este dezvăluită invenţia în documentaţia tehnică şi de calitatea elaborării părţilor scrise şi a celor desenate.

2. Care este durata unui brevet de invenţie?

Durata unui brevet de invenţie, conform art.30 şi art.40 alin. (2) din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, este de 20 de ani cu începere de la data de depozit, cu condiţia achitării taxelor de menţinere în vigoare.
Pentru invenţiile care protejează o substanţă activă sau un amestec de substanţe active dintr-un medicament, sau dintr-un produs fitofarmaceutic, sau un procedeu de fabricaţie a acestora, se poate acorda, în condiţiile art.30 alin.3 din aceeaşi lege, o protecţie suplimentară – certificat suplimentar de protecţie – funcţie de data primei autorizaţii de punere pe piaţă (vezi Regulamentul EEC al Consiliului nr.1768/18.06.1992 şi Regulamentul EC al Parlamentului European şi al Consiliului nr.1610 /23.07.2007).

3. Când pot să aplic invenţia sau, altfel spus, când sunt protejat?

Protecţia provizorie a unei invenţii pentru care s-a depus o cerere de brevet la OSIM se obţine după publicarea acesteia în BOPI Secţiunea Invenţii (vezi art. 32 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014). Protecţia provizorie se întinde până la data luării unei hotărâri de către Comisia de examinare. Ca urmare, demersul privind aplicarea unei invenţii este bine să înceapă după publicarea cererii în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – BOPI Secţiunea Brevete de Invenţie.

4. Care este termenul cel mai scurt în care pot obţine publicarea invenţiei?

Publicarea în BOPI a cererii de brevet de invenţie (rezumatul invenţiei însoţit, dacă este cazul, de o figură reprezentativă) se poate face cel mai devreme la 4 luni de data de depozit (în conformitate cu art.35 alin. 11 din Regulamentul de aplicare a Legii 64/1991)) cu condiţia achitării unei taxe de publicare de urgenţă conform pct.5 din Anexa 1 a Ordonanţa de Guvern nr.41 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în 2006, cu valorile actualizate la data de 01.01.2019. Simultan cu publicarea rezumatului cererii de brevet de invenţie în BOPI se pune la dispoziţia publicului, la sediul OSIM, şi fasciculul format din descriere, revendicări şi, dacă este cazul, din desene (conform reg.35 (12) din Regulamentul menţionat anterior).

D. Consultanţă în domeniul proprietăţii industriale

1. Am o invenţie. Cum o pot proteja?

În conformitate cu art.1 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014 “drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenţie de către OSIM, în condiţiile prevăzute de lege”. Din cele de mai sus trebuie să înţelegeţi că vă puteţi proteja invenţia numai prin depunerea unei cereri de brevet la OSIM.

2. Mă poate ajuta cineva de la OSIM la redactarea descrierii şi a desenelor?

Instituţia noastră nu se poate implica în această consultanţă, însă, pe pagina de internet a OSIM, la rubrica „e-OSIM” se găseşte „Baza de date pentru invenţii”. În această bază de date puteţi identifica brevete deja acordate a căror documentaţie poate fi listată şi folosită ca model. Pe de altă parte, în situaţia în care consideraţi că aveţi nevoie de sprijin specializat pentru pregătirea corespunzătoare a documentaţiei, puteţi apela, contra cost, la serviciile unui consilier în domeniul proprietăţii industriale, conform art.37 alin. (1) din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014. Puteţi apela, de asemenea, la unul din Centrele Regionale ale OSIM, care vă pot da indicaţii metodologice generale privind elaborarea cererii. Atât lista consilierilor în proprietate industrială cât şi lista Centrelor Regionale pot fi accesate pe site-ul instituţiei.

3. Cum pot avea siguranţa că un mandatar nu îmi va folosi invenţia? Ce trebuie să fac pentru a împiedica acest lucru?

Trebuie să încheiaţi cu acest mandatar autorizat un contract de confidenţialitate în care acesta să se angajeze că nu va divulga, pe nici o cale, informaţii privind invenţia dvs.

4. Cum trebuie să procedez în cazul când constat că cineva îmi foloseşte invenţia?

Dacă aţi depus o cerere de brevet de invenţie la OSIM sau sunteţi titularul unui brevet de invenţie şi aveţi informaţii că o terţă persoană vă foloseşte invenţia fără consimţământul dvs., în primul rând o puteţi atenţiona în scris că sunteţi solicitantul cererii de brevet, sau titularul brevetului, transmiţându-i şi un document care să ateste acest lucru, somând-o să înceteze imediat orice activitate în legătură cu invenţia. În somaţie faceţi apel la art.31 şi art. 32 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, menţionând care sunt sancţiunile legale în această situaţie conform art.56 din aceeaşi lege.

5. Doresc să particip la o expoziţie cu o invenţie. Pot să fac acest lucru dacă pentru ea nu am depus, încă, o cerere de înregistrare la OSIM. Cum o pot proteja?

Puteţi expune într-o expoziţie internaţională o invenţie pentru care nu aţi depus încă o cerere de înregistrare. Dar ca să vă puteţi proteja, fără ca divulgarea în urma expunerii să vă fie opozabilă, este obligatoriu, ca o primă măsură, să obţineţi de la organizator un document care să certifice participarea dvs. la respectiva expoziţie. Următorul pas este depunerea la OSIM a unei cereri de brevet de invenţie, însoţită de o declaraţie referitoare la expunerea invenţiei în expoziţie şi de documentul sus-menţionat, în maximum 6 luni de la data expoziţiei (citiţi art.10 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, precum şi art.28 din Regulamentul de aplicare al respectivei legi). Este de dorit ca documentul să fie susţinut de o descriere şi de un desen, sau de o fotografie de ansamblu a invenţiei, ambele semnate de acelaşi organizator.

E. Taxele legale pentru obţinerea unui brevet de invenţie

1. Care sunt taxele pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie la OSIM?

Taxele pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie pot fi accesate în site-ul OSIM, în Anexa 1 a Ordonanţei de Guvern nr.41 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în 2006, cu valorile actualizate la data de 01.01.2019 . De asemenea, veţi găsi informaţii în paragraful „Taxe” din ghidul „Cum înregistraţi la OSIM o cerere de brevet de invenţie”. Taxele pot varia de la 447,6 lei, în cazul reducerii maxime a cuantumurilor taxelor şi până la 3.404 lei, în cazul opţiunii pentru taxele de urgenţă. În legătură cu reducerile de taxe vă rugăm să citiţi art.2 şi art.10 din ordonanţa menţionată privind taxele pentru a vedea care sunt reducerile de care puteţi beneficia şi care sunt taxele ce pot fi reduse.

2. Ce documente trebuie depuse pentru a beneficia de reduceri de taxe?

Pentru a beneficia de reducerile legale de taxe, persoanele fizice trebuie să prezinte documente care să le ateste venitul mediu brut lunar pe ultimele 12 luni (adeverinţă de la serviciu, de la Oficiul Forţelor de Muncă, de la Rectorat, de la unitatea militară etc.) şi o declaraţie pe proprie răspundere. Persoanele juridice vor prezenta o copie a bilanţului pe anul financiar anterior.

3. Există taxe de urgenţă pentru a obţine un brevet de invenţie mai repede?

O cerere de brevet de invenţie poate parcurge procedurile de „publicare”, respectiv, de „examinare de fond” şi în termene mai scurte şi anume: de 4 şi, respectiv, de 18 luni, dacă se achită taxele „de urgenţă” prevăzute la pct.5 şi 7 din Anexa 1 a Ordonanţei de Guvern nr.41 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în 2006, cu valori actualizate la 01.01.2019.

4. Cum şi unde pot achita taxele datorate OSIM?

Taxele datorate OSIM pentru desfăşurarea procedurilor pot fi achitate direct la casieria de la parterul sediului instituţiei în numerar lei. Taxele pot fi achitate, de asemenea, printr-un mandat poştal sau printr-un ordin de plată la un oficiu poştal, la o unitate CEC sau la o bancă. În aceste ultime variante trebuie să utilizaţi CONT IBAN: RO05 TREZ 7032 0F33 5000 XXXX, Trezoreria Sector 3, Bucureşti, COD FISCAL 42 66 081, menţionând pe documentul de plată numărul de înregistrare a cererii sau al brevetului şi pentru ce procedură se achită taxa respectivă. După achitarea taxei vă rugăm să ne transmiteţi, prin fax, e-mail sau poştă, o copie a documentului de plată respectiv.

5. Cu cine trebuie să iau legătura pentru a afla situaţia taxelor pentru o cerere de brevet de invenţie?

Pentru a căpăta informaţii privind stadiul achitării taxelor pentru cererea dvs. de brevet de invenţie puteţi contacta, fie examinatorul cererii dvs. din cadrul Serviciului de Examinare Preliminară sunând prin centrala OSIM: 021/3060800÷29, la int.236 sau 232, fie funcţionarul care ţine evidenţa taxelor la tel. int.264. Pentru situaţia taxelor de menţinere în vigoare a brevetului, pentru persoane fizice apelaţi acelaşi număr de centrală, int.331, iar pentru persoane juridice tel. int.232.

6. Care sunt taxele de menţinere în vigoare a unui brevet şi când trebuie achitate ele?

Valorile taxelor de menţinere în vigoare a unui brevet acordat pot fi accesate în site-ul OSIM, la pct.23 al Anexei 1 din Ordonanţa de Guvern nr.41 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în 2006 şi actualizată la 01.01.2019. Taxele de menţinere în vigoare sunt datorate începând din anul 3 şi până în anul 20 de protecţie. Ele se achită anual, până la începerea anului de protecţie respectiv.

F. Procedurile privind examinarea unui brevet de invenţie

1. Publicarea cererii de brevet de invenţie în BOPI este obligatorie?

În conformitate cu art.22 alin.1 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, cererile de brevet de invenţie depuse pe cale naţională sunt publicate imediat după expirarea termenului de 18 luni de la data de depozit sau, dacă a fost recunoscută o prioritate, de la data acestei priorităţi. Cererile internaţionale de brevet depuse conform PCT se publică imediat după expirarea unui termen de 6 luni de la deschiderea fazei naţionale (art.22 alin.2 din aceeaşi lege).

2. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o cerere de brevet de invenţie pentru acordarea brevetului de invenţie?

În conformitate cu art.6 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014, un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială. Pentru o cât mai bună înţelegere a acestor condiţii de brevetabilitate vă rugăm să parcurgeţi, din legea amintită, art. 9 (care se referă la noutate), art.11 (activitatea inventivă) şi art.12 (susceptibilitatea de aplicare industrială).

3. Cum pot afla stadiul cererii mele de brevet de invenţie depuse la OSIM?

Dacă aţi primit o notificare de la OSIM puteţi vedea numele examinatorului cererii dvs. urmărind cine o semnează. Dacă încă nu aţi primit o notificare sunaţi la centrala OSIM 021/3060800÷29, interioare 236 sau 232 şi vi se comunică examinatorul dosarului dvs. Reveniţi prin acelaşi număr de centrală pentru a cere legătura cu examinatorul respectiv.

4. Există o procedură de urgenţă, adică un termen mai scurt decât cel obişnuit, pentru examinarea de fond unei cereri de brevet de invenţie?

În urma achitării taxei prevăzute la pct.7 din Anexa 1 a Ordonanţei de Guvern nr.41 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în 2006, cu valori actualizate la 01.01.2019 (vezi şi răspunsul la întrebarea 3) examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie poate fi efectuată în 18 luni de la data depozitului naţional reglementar.

5. Ce este „Raportul de documentare”?

Raportul de documentare (art.23 din Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2014) este întocmit de OSIM la cererea solicitantului şi în urma achitării unei taxe (vezi pct.6 din Anexa 1 a Ordonanţei de Guvern nr.41 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în 2006, cu valori actualizate la 01.01.2019). El cuprinde brevetele pertinente şi, după caz, o opinie scrisă privind brevetabilitatea soluţiei revendicate în cererea de brevet de invenţie. Raportul se publică în BOPI odată cu cererea de brevet de invenţie sau ulterior acesteia.

6. Ce înseamnă „examinare de fond” şi când are loc ea?

Examinarea de fond a unei cereri de brevet de invenţie este o procedură complexă care se desfăşoară după publicarea cererii de brevet in BOPI şi este întreprinsă de un examinator de specialitate din domeniul tehnologic al obiectului cererii. Perioada în care se face examinarea de fond este condiţionată de valoarea taxelor achitate. În cadrul examinării de fond, în raport de conţinutul revendicărilor, se face cercetarea documentară internă şi internaţională şi compararea soluţiei din cerere cu stadiul cunoscut al tehnicii relevat de cercetarea documentară pentru a se constata dacă sunt îndeplinite condiţiile de noutate şi activitate inventivă ale cererii. Concluzia examinării de fond este transmisă solicitantului care poate răspunde în termenul acordat de examinator dacă are ceva de obiectat. Alte informaţii privind examinarea de fond le puteţi citi în Regulamentul de aplicare a Legii 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007, la Capitolul II, Secţiunea a 3 – a în site-ul OSIM, la capitolul „Brevete de invenţie”.

G. Cercetarea documentară

1. Este necesară o cercetare documentară înainte de depunerea unei cereri de brevet de invenţie? De ce?

E indicat să se facă o cercetare documentară deoarece ea are mai multe avantaje:
1. evidenţiază soluţii noi ce pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea invenţiei dvs.;
2. defineşte în acest fel stadiul cunoscut al tehnicii;
3. se obţine o siguranţă mai mare privind acordarea brevetului dacă se evită, în revendicări, soluţiile evidenţiate în urma cercetării.

2. Cum poate fi făcută o cercetare documentară?

O cercetare documentară de anterioritate, necesară pentru conturarea stadiului cunoscut al tehnicii poate fi efectuată în următoarele moduri:
– prin depunerea unei cereri – tip şi achitarea unei taxe, în conformitate cu Ordinul Directorului General al OSIM nr. 32/31.03.2011; formularul şi tarifele pot fi accesate pe site-ul OSIM, la rubrica „Servicii „, apoi pct.2 – „Servicii în domeniul invenţiilor”;
– prin intermediul unui Centru Regional, contra unei taxe;
– apelând la serviciile unui consilier în proprietate industrială, de asemenea, contra cost;
– pe cont propriu accesând „e -OSIM” în site-ul OSIM, apoi „Baza de date pentru invenţii” (vezi, în continuare răspunsul la întrebarea G.3).

3. Baza de date a invenţiilor româneşti este accesibilă prin internet? Cum pot vedea un brevet?

În site-ul OSIM, la indicaţia „e – OSIM” puteţi accesa, prin „Baza de date pentru invenţii”, o fereastră de căutare în care, în caseta „Titlu (RO)”, introduceţi cuvinte cheie din domeniu. Veţi obţine liste cu brevetele de invenţie acordate care au în titlu respectivul cuvânt cheie, cu numerele lor de dosar şi de brevet, de asemenea, cu indicele clasificării internaţionale. Continuaţi accesarea, prin numărul de brevet, ajungând întâi la rezumatul cereri şi, din nou, prin numărul de brevet din partea de sus a paginii cu rezumatul, pentru a vedea descrierea brevetului în întregime.

H. Aplicarea invenţiei

1. OSIM poate contacta o persoană interesată sau un sponsor în vederea aplicării unei invenţii?

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.573 / 98 OSIM nu are atribuţii privind aplicarea invenţiilor, contactarea unor terţi interesaţi de soluţia tehnică brevetată, a unor sponsori, sau a unor posibili doritori să preia brevetul obţinut.

2. Există vreo modalitate prin care un inventator sau un titular îşi poate face cunoscută invenţia?

În site-ul nostru www.osim.ro, la rubrica „Oferta de invenţii” poate fi afişat rezumatul invenţiei dvs., timp de 6 luni, contra unei taxe de 30 lei, sau pe timp de 1 an contra unei taxe de 60 lei. În această rubrică puteţi accesa un formularul tip, pe care trebuie să îl completaţi şi să îl depuneţi la OSIM, împreună cu taxa corespunzătoare acestei solicitări.

3. Ce modalităţi există pentru a transmite drepturile asupra unei invenţii, sau dreptul la brevet?

Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte. Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară (art.42 din Legea nr.64/91 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014). Transmiterea drepturilor trebuie adusă la cunoştinţa OSIM prin depunerea, în original sau copie legalizată, a actului respectiv şi achitarea unei taxe de 466 lei conform pct.14 a) din Anexa 1 a Ordonanţei de Guvern nr.41 privind taxele în domeniul proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, republicată în 2006, cu valori actualizate la 01.01.2019.

4. Cum poate fi apreciată valoarea unei invenţii sau a unui brevet de invenţie în cazul că inventatorul, solicitantul cererii sau titularul brevetului doreşte să transmită drepturile pe care le are asupra invenţiei sau brevetului?

Valoarea unei invenţii se stabileşte în funcţie de cererea pieţei, de domeniul în care ea poate fi aplicată şi, nu în ultimul rând, de efectele tehnice pe care, prin aplicare, le-ar produce. Pentru aprecierea cât mai bună a valorii unei invenţii vă sugerăm să apelaţi la un evaluator atestat (membru ANEVAR – Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din Romania) care, contra unui onorariu şi în urma unui studiu complex de marketing şi a calculării costurilor privind aplicarea invenţiei, vă poate recomanda costul cel mai potrivit pe care să-l cereţi pentru invenţia dvs.

5. Sunt titularul unui brevet de invenţie! Cine mă poate consilia în cazul unei discuţii cu persoane interesate în achiziţionarea drepturilor privind cererea sau brevetul de invenţie?

În asemenea situaţii este recomandabil să fiţi asistat de un consilier de proprietate industrială care să elaboreze un contract în care drepturile dvs. să fie apărate şi care să participe la negocieri. Consilierii in proprietate industrială sunt persoane au urmat cursuri de specialitate în cadrul OSIM, au dat examen pentru obţinerea atestării şi sunt membrii ai Camerei Naţionale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România – CNCPIR, iar lista lor se găseşte pe site-ul nostru www.osim.ro sau pe site-ul CNCPIR: www.patent-chamber.ro.

I. Protecţia asigurată de brevetul de invenţie

1. Dacă depun la OSIM o cerere de brevet de invenţie, brevetul obţinut va fi valabil în întreaga Comunitate Europeană?

Nu, deoarece brevetul de invenţie este un titlu de protecţie limitat la teritoriul statului, sau statelor care au împuternicit oficiul de proprietate industrială naţional sau regional respectiv, în cazul OSIM: teritoriul României. În conformitate cu art.1 din Legea nr.64/91 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014 (vezi şi răspunsul la întrebarea D.1.) “drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi apărate (numai) pe teritoriul României”. Ca urmare, după depunerea cererii de brevet la OSIM, dacă sunteţi interesat de obţinerea protecţiei invenţiei dvs. şi în alte ţări, va trebui să urmaţi sugestiile de la răspunsul întrebării J.4..

J. Brevetarea în străinătate

1. Invenţia poate fi înregistrată direct în străinătate?

Nu! În art.39 din Legea nr.64/91 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014 se stipulează că “brevetarea în străinătate a invenţiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenţie la OSIM”.

2. Solicitantul poate face singur demersul de brevetare internaţională? Trebuie să apeleze la OSIM? Sau la un mandatar autorizat?

Teoretic solicitantul poate face singur acest demers, dar procedura este complexă şi îndelungată. Implică cunoaşterea foarte bună a unei limbi străine, urmărirea foarte atentă a termenelor, achitarea taxelor şi contactarea mandatarilor din ţările respective. În această situaţie vă sugerăm să angajaţi un mandatar autorizat, contra unui onorariu, mandatar ce poate fi ales din site-ul nostru la rubrica „Consilieri în proprietate industrială”. Cererea internaţională poate fi depusă la OSIM ca oficiu receptor.

3. Cum se poate face brevetarea în străinătate a unei invenţii?

În baza principiilor Convenţiei de la Paris înregistrarea cererilor de brevet de invenţie în unul sau mai multe state parte la această convenţie se poate face cu, sau fără revendicarea priorităţii. Protecţia poate fi solicitată pe cale naţională, pe cale regională sau pe cale internaţională. Protecţia pe cale naţională are în vedere înregistrarea unei cereri de brevet în fiecare dintre statele în care se doreşte aplicarea invenţiei, derularea procedurilor de brevetare şi acordarea brevetului făcându-se de autorităţile naţionale conform legislaţiilor respective. Protecţia pe cale regională se face prin înregistrarea cererii de brevet de invenţie la Oficiul unei Organizaţii Regionale sau la OSIM ca oficiu ce acţionează în numele respectivei organizaţii. Organizaţiile Regionale la care se poate apela pentru dobândirea protecţiei la nivel regional a unei invenţii sunt: Oficiul European de Brevete, Organizaţia Euroasiatică de Brevete, Organizaţia Regională Africană de Proprietate Industrială. Protecţia pe cale internaţională, urmărind brevetarea invenţiei în ţările membre ale PCT se poate face prin depunerea cererii la OSIM, ca oficiu ce acţionează în numele PCT, sau direct la Biroul Internaţional al OMPI de la Geneva care funcţionează ca oficiu receptor pentru cererile internaţionale PCT.

4. Ce reprezintă dreptul de prioritate?

Orice persoană care a depus în mod regulamentar în orice stat parte la Convenţia de la Paris, sau stat membru al Organizaţia Mondială a Comerţului – OMC, o cerere de brevet de invenţie, beneficiază, pentru a efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de invenţie în România, pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni calculată de la data de depozit a cererii anterioare (art.19 din Legea nr.64/91 privind brevetele de invenţie, republicată în 2007 şi 2014). De acelaşi drept de prioritate se bucură şi solicitanţii români dacă au un depozit regulamentar în România putând face o depunere ulterioară în oricare dintre statele membre ale convenţiei şi, respectiv, ale organizaţiei de mai sus. Ei pot invoca astfel, în interiorul termenului de prioritate de 12 luni, data de depozit obţinută în România, la OSIM.