Mărci și indicații geografice
Cuantumul în lei al taxelor în domeniul proprietăţii industriale – domeniul mărci şi indicaţii geografice
începând cu data de 01.01.2020 – calculat la nivelul cursului B.N.R. leu-euro la data de 01.10.2019 – ANEXA nr.4
LEGE pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 169/11.III.2015 (în format pdf)
LEGEA nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată – M.Of.nr.337/8.05.2014
Ordine, dispoziţii şi instrucţiuni de serviciu în domeniul mărcilor
Acorduri şi tratate multilaterale la care România este parte în domeniul mărcilor şi indicaţiilor geografice
Regulament de aplicare a Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor
Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internaţională a mărcilor adoptat la Madrid la 27 iunie 1989, ratificat de România prin Legea 5/1998 - M.Of.nr.11/15.01.1998
LEGE nr. 5 din 8 ianuarie 1998 pentru ratificarea Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor, adoptat la Madrid la 27 iunie 1989
EMITENT: PARLAMENTUL
Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 11 din 15 ianuarie 1998
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
___________________________________________________ __________ _______ _____ ___ __ _
ART. 1
Apartenenta la Uniunea de la Madrid
Statele care sunt parti la prezentul protocol, denumite in cele ce urmeaza state contractante, chiar daca nu sunt parti la Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor, revizuit la Stockholm in 1967 si modificat in 1979, denumit in cele ce urmeaza Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), si organizatiile mentionate la art. 14 (1) b) care sunt parti la prezentul protocol, denumite in cele ce urmeaza organizatiile contractante, sunt membre ale aceleiasi uniuni la care sunt membre tarile care sunt parti la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm). In prezentul protocol, expresia parti contractante desemneaza atat statele contractante, cat si organizatiile contractante.
ART. 2
Obtinerea protectiei prin inregistrarea internationala
(1) In cazul in care o cerere de inregistrare a unei marci a fost depusa la oficiul unei parti contractante sau in cazul in care o marca a fost inregistrata in registrul oficiului unei parti contractante, persoana care este solicitantul acestei cereri, denumita in cele ce urmeaza cererea de baza, sau titularul acestei inregistrari, denumita in cele ce urmeaza inregistrarea de baza, poate, sub rezerva dispozitiilor prezentului protocol, sa asigure protectia marcii sale pe teritoriul partilor contractante, obtinand inregistrarea acestei marci in registrul Biroului international al Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, denumite in cele ce urmeaza inregistrarea internationala, respectiv, registrul international, Biroul international si Organizatia, sub rezerva ca:
(i) in cazul in care cererea de baza a fost depusa la oficiul unui stat contractant sau in cazul in care inregistrarea de baza a fost efectuata de un astfel de oficiu, persoana care este solicitantul acestei cereri sau titularul acestei inregistrari sa fie un resortisant al acelui stat contractant sau sa fie domiciliat ori sa aiba o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa in respectivul stat contractant;
(ii) in cazul in care cererea de baza a fost depusa la oficiul unei organizatii contractante sau in cazul in care inregistrarea de baza a fost efectuata de un astfel de oficiu, persoana care este solicitantul acestei cereri sau titularul acestei inregistrari sa fie resortisantul unui stat membru al acestei organizatii contractante sau sa fie domiciliat ori sa aiba o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa pe teritoriul respectivei organizatii contractante.
(2) Cererea de inregistrare internationala, denumita in cele ce urmeaza cererea internationala, trebuie sa fie depusa la Biroul international prin intermediul oficiului la care s-a depus cererea de baza sau prin care s-a efectuat inregistrarea de baza, denumit in cele ce urmeaza oficiul de origine, dupa caz.
(3) In prezentul protocol, termenul oficiu sau oficiu al unei parti contractante desemneaza oficiul care este insarcinat, in numele unei parti contractante, cu inregistrarea marcilor, iar termenul marci desemneaza atat marcile de produse, cat si marcile de servicii.
(4) In prezentul protocol, prin teritoriu al unei parti contractante se intelege, in cazul in care partea contractanta este un stat, teritoriul acestui stat si, in cazul in care partea contractanta este o organizatie interguvernamentala, teritoriul pe care se aplica tratatul constitutiv al acestei organizatii interguvernamentale.
ART. 3
Cererea internationala
(1) Orice cerere internationala facuta in baza prezentului protocol va trebui sa fie prezentata pe un formular prescris in regulamentul de executie. Oficiul de origine va certifica ca indicatiile care apar in cererea internationala corespund cu acelea care apar, in momentul certificarii, in cererea de baza sau in inregistrarea de baza, dupa caz. In plus, respectivul oficiu va indica:
(i) in cazul unei cereri de baza, data si numarul acestei cereri;
(ii) in cazul unei inregistrari de baza, data si numarul acestei inregistrari, cat si data si numarul cererii din care provine inregistrarea de baza.
Oficiul de origine va indica, de asemenea, data cererii internationale.
(2) Solicitantul va trebui sa indice produsele si serviciile pentru care este solicitata protectia marcii, cat si, daca este posibil, clasa sau clasele corespunzatoare, dupa clasificarea stabilita de Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internationala a produselor si serviciilor in scopul inregistrarii marcilor. Daca solicitantul nu ofera aceasta indicatie, Biroul international va clasifica produsele si serviciile in clasele corespunzatoare respectivei clasificari. Indicarea claselor oferita de catre solicitant va fi supusa unui control al Biroului international, control pe care il va indeplini in stransa legatura cu oficiul de origine. In caz de neintelegere intre respectivul oficiu si Biroul international, avizul acestuia din urma va fi hotarator.
(3) Daca solicitantul revendica culoarea ca element distinctiv al marcii sale, el va trebui:
(i) sa declare acest lucru si sa insoteasca cererea sa internationala cu o mentiune care sa indice culoarea sau combinatia de culori revendicata;
(ii) sa ataseze la cererea sa internationala exemplare in culori ale respectivei marci, care vor fi anexate la notificarile facute de Biroul international; numarul acestor exemplare va fi fixat de catre regulamentul de executie.
(4) Biroul international va inregistra imediat marcile depuse conform art. 2. Inregistrarea internationala va avea data la care cererea internationala a fost primita de oficiul de origine, cu conditia ca cererea internationala sa fi fost primita de Biroul international in termen de doua luni incepand de la acea data. Daca cererea internationala nu a fost primita in acest termen, inregistrarea internationala va avea data la care respectiva cerere internationala a fost primita de Biroul international. Biroul international va notifica fara intarziere inregistrarea internationala oficiilor interesate. Marcile inregistrate in registrul international vor fi publicate intr-o revista periodica, editata de Biroul international, pe baza indicatiilor continute in cererea internationala.
(5) In vederea publicitatii, care trebuie facuta cu privire la marcile inregistrate in registrul international, fiecare oficiu va primi din partea Biroului international un numar de exemplare gratuite si un numar de exemplare cu pret redus ale respectivei reviste, in conditiile fixate de Adunarea mentionata la art. 10, denumita in cele ce urmeaza Adunarea. Aceasta publicitate va fi considerata suficienta pentru toate partile contractante si nici o alta publicitate nu va putea fi ceruta din partea titularului inregistrarii internationale.
ART. 3 bis
Efectul teritorial
Protectia care rezulta din inregistrarea internationala nu se va intinde la o parte contractanta decat la solicitarea persoanei care depune cererea internationala sau care este titularul inregistrarii internationale. Cu toate acestea, o astfel de solicitare nu poate fi facuta fata de o parte contractanta al carei oficiu este oficiul de origine.
ART. 3 tert
Solicitarea de extindere teritoriala
(1) Orice solicitare de extindere teritoriala, la o parte contractanta, a protectiei care rezulta din inregistrarea internationala va trebui sa faca obiectul unei mentiuni speciale in cererea internationala.
(2) O solicitare de extindere teritoriala poate fi facuta, de asemenea, ulterior inregistrarii internationale. O astfel de solicitare va trebui sa fie prezentata pe un formular prescris in regulamentul de executie. Ea va fi imediat inscrisa de Biroul international, care va notifica fara intarziere aceasta inscriere oficiului sau oficiilor interesate. Aceasta inscriere va fi publicata in revista periodica a Biroului international. Aceasta extindere teritoriala va produce efecte de la data la care va fi inscrisa in registrul international; ea va inceta sa fie valabila la data scadenta a inregistrarii internationale la care se refera.
ART. 4
Efectele inregistrarii internationale
(1) a) Cu incepere de la data inregistrarii sau a inscrierii efectuate conform dispozitiilor art. 3 si 3 tert, protectia marcii, in fiecare dintre partile contractante interesate, va fi aceeasi ca si in cazul in care aceeasi marca ar fi fost depusa direct la oficiul acelei parti contractante. Daca nici un refuz nu a fost notificat Biroului international conform art. 5 (1) si (2) sau daca un refuz notificat conform respectivului articol a fost retras ulterior, protectia marcii in partea contractanta interesata va fi, cu incepere de la acea data, aceeasi ca si in cazul in care acea marca ar fi fost inregistrata de oficiul acelei parti contractante.
b) Indicarea claselor de produse si servicii prevazuta la art. 3 nu leaga partile contractante in ceea ce priveste aprecierea intinderii protectiei marcii.
(2) Orice inregistrare internationala se va bucura de dreptul de prioritate stabilit la art. 4 al Conventiei de la Paris privind protectia proprietatii industriale, fara a fi necesara indeplinirea formalitatilor prevazute la lit. d) a respectivului articol.
ART. 4 bis
Inlocuirea unei inregistrari nationale sau regionale printr-o inregistrare internationala
(1) In cazul in care o marca ce face obiectul unei inregistrari nationale sau regionale la oficiul unei parti contractante face, de asemenea, si obiectul unei inregistrari internationale si in cazul in care cele doua inregistrari sunt inscrise pe numele aceleiasi persoane, se considera ca inregistrarea internationala inlocuieste inregistrarea nationala sau regionala, fara prejudiciul drepturilor dobandite prin acest din urma fapt, sub rezerva ca:
(i) protectia care rezulta din inregistrarea internationala sa se extinda la respectiva parte contractanta, conform art. 3 tert (1) sau (2);
(ii) toate produsele si serviciile enumerate in inregistrarea nationala sau regionala sa fie, de asemenea, enumerate in inregistrarea internationala in ceea ce priveste respectiva parte contractanta;
(iii) extinderea sus-mentionata sa produca efect dupa data inregistrarii nationale sau regionale.
(2) Oficiul mentionat la alin. (1) este, la cerere, obligat sa ia nota, in registrul sau, de inregistrarea internationala.
ART. 5
Refuzul si invalidarea efectelor inregistrarii internationale fata de unele parti contractante
(1) In cazul in care legislatia aplicabila o permite, oficiul unei parti contractante caruia Biroul international i-a notificat o extindere a protectiei care rezulta dintr-o inregistrare internationala la acea parte contractanta, conform art. 3 tert (1) sau (2), va avea posibilitatea de a declara intr-o notificare de refuz ca nu se poate acorda, in respectiva parte contractanta, protectia marcii care face obiectul acelei extinderi. Un astfel de refuz nu se va putea baza decat pe motivele care ar fi aplicabile, in baza Conventiei de la Paris privind protectia proprietatii industriale, in cazul unei marci depuse direct la oficiul care notifica refuzul. Cu toate acestea, protectia nu se va putea refuza, chiar partial, pentru singurul motiv ca legislatia aplicabila nu ar autoriza inregistrarea decat intr-un numar limitat de clase sau pentru un numar limitat de produse sau servicii.
(2) a) Orice oficiu care va dori sa exercite acest drept va trebui sa notifice refuzul sau Biroului international, cu indicarea tuturor motivelor, in termenul prevazut de legea care se aplica la acel oficiu si cel mai tarziu, sub rezerva prevederilor lit. b) si c), inaintea incheierii unui an cu incepere de la data la care notificarea extinderii mentionate la alin. (1) a fost trimisa acelui oficiu de catre Biroul international.
b) In pofida prevederilor lit. a), orice parte contractanta poate declara ca, pentru inregistrarile internationale efectuate in baza prezentului protocol, termenul de un an mentionat la alin. (2) a) se inlocuieste cu cel de 18 luni.
c) O astfel de declaratie poate, in plus, sa precizeze ca, in cazul in care un refuz de protectie poate rezulta dintr-o opunere la acordarea protectiei, acest refuz poate fi notificat Biroului international de catre oficiul respectivei parti contractante dupa incheierea termenului de 18 luni. Un astfel de oficiu poate, in ceea ce priveste o inregistrare internationala data, sa notifice un refuz de protectie dupa incheierea termenului de 18 luni, dar numai daca
(i) a informat, inaintea incheierii termenului de 18 luni, Biroul international privind posibilitatea ca opunerile sa fie depuse dupa incheierea termenului de 18 luni, si daca
(ii) notificarea refuzului bazat pe o opunere este efectuata intr-un termen de maximum 7 luni de la data la care incepe sa curga termenul de opunere; daca termenul de opunere expira inaintea celor 7 luni, notificarea trebuie sa fie efectuata intr-un termen de o luna, cu incepere de la incheierea respectivului termen de opunere.
d) Orice declaratie conform prevederilor lit. b) sau c) poate fi facuta in instrumentele mentionate la art. 14 (2) si data la care declaratia va produce efect va fi aceeasi cu data intrarii in vigoare a prezentului protocol fata de statul sau de organizatia interguvernamentala care a facut declaratia. O astfel de declaratie poate, de asemenea, sa fie facuta ulterior, caz in care declaratia va produce efect la 3 luni de la primirea sa de catre directorul general al Organizatiei, denumit in cele ce urmeaza directorul general, sau la orice alta data ulterioara indicata in declaratie, cu privire la inregistrarile internationale a caror data este aceeasi cu data la care declaratia produce efect sau este ulterioara acestei date.
e) La incheierea unei perioade de 10 ani de la data intrarii in vigoare a prezentului protocol, Adunarea va efectua o verificare a functionarii sistemului stabilit la lit. a)-d). Dupa aceasta, dispozitiile respective vor putea fi modificate printr-o decizie unanima a Adunarii.
(3) Biroul international va transmite, fara intarziere, titularului inregistrarii internationale unul dintre exemplarele notificarii de refuz. Respectivul titular va avea aceleasi mijloace de recurs ca si in cazul in care marca ar fi fost direct depusa in acesta la oficiul care a notificat refuzul sau. In cazul in care Biroul international va primi o informatie conform alin. (2) c) (i), el va transmite, fara intarziere, respectiva informatie titularului inregistrarii internationale.
(4) Motivele de refuz al unei marci vor fi comunicate de catre Biroul international persoanelor interesate care ii vor solicita acest lucru.
(5) Orice oficiu care nu a notificat Biroului international, in ceea ce priveste o inregistrare internationala data, un refuz provizoriu sau definitiv, conform alin. (1) si(2), va pierde, in ceea ce priveste acea inregistrare internationala, avantajul posibilitatii prevazute la alin. (1).
(6) Invalidarea, de catre autoritatile competente ale unei parti contractante, a efectelor, pe teritoriul acelei parti contractante, a unei inregistrari internationale nu va putea fi pronuntata fara ca titularul acelei inregistrari internationale sa nu fi fost pus in masura de a-si prezenta drepturile in timp util. Invalidarea va fi notificata Biroului international.
ART. 5 bis
Piese justificative privind legitimitatea folosirii unor elemente ale marcii
Piesele justificative privind legimititatea folosirii unor elemente continute in marci, cum ar fi embleme, ecusoane, portrete, distinctii onorifice, titluri, nume comerciale sau nume de persoane, altele decat cel al solicitantului, sau alte inscriptii analoage, care ar putea fi cerute de oficiile partilor contractante, vor fi scutite de orice legalizare, precum si de orice alta certificare decat cea a oficiului de origine.
ART. 5 tert
Copia de pe mentiunile care apar in registrul international; cercetari de anterioritate; extrase din registrul international
(1) Biroul international va elibera oricarei persoane care va solicita acest lucru, in schimbul unei taxe fixate de regulamentul de executie, o copie de pe mentiunile inscrise in registrul international referitoare la o anumita marca.
(2) Biroul international va putea, de asemenea, contra taxa, sa se ocupe cu efectuarea de cercetari de anterioritate printre marcile care fac obiectul inregistrarilor internationale.
(3) Extrasele din registrul international, in vederea producerii lor intr-una dintre partile contractante, vor fi scutite de orice legalizare.
ART. 6
Durata validitatii inregistrarii internationale; dependenta si independenta inregistrarii internationale
(1) Inregistrarea unei marci la Biroul international se efectueaza pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea reinnoirii in conditiile stabilite la art. 7.
(2) La incheierea unui termen de 5 ani de la data inregistrarii internationale, aceasta devine independenta de cererea de baza sau de inregistrarea care provine din aceasta ori de inregistrarea de baza, dupa caz, sub rezerva dispozitiilor urmatoare.
(3) Protectia care rezulta din inregistrarea internationala, facand sau nu obiectul unei transmiteri, nu va mai putea fi invocata daca, inaintea incheierii termenului de 5 ani de la data inregistrarii internationale, cererea de baza sau inregistrarea care provine din aceasta ori inregistrarea de baza, dupa caz, a facut obiectul unei retrageri, a expirat sau a facut obiectul unei renuntari ori al unei decizii finale de respingere, revocare, radiere sau invalidare, in ceea ce priveste totalitatea sau unele dintre produsele si serviciile enumerate in inregistrarea internationala. Va fi aceeasi situatie, daca
(i) un recurs impotriva unei decizii care refuza efectele cererii de baza,
(ii) o actiune care vizeaza retragerea cererii de baza sau revocarea, radierea ori invalidarea inregistrarii care provine din cererea de baza sau din inregistrarea de baza ori
(iii) o opunere la cererea de baza
ajunge, dupa incheierea perioadei de 5 ani, la o hotarare finala de respingere, de revocare, de radiere ori de invalidare, sau solicitand retragerea, a cererii de baza ori a inregistrarii care provine din aceasta sau a inregistrarii de baza, dupa caz, cu conditia ca recursul, actiunea sau opunerea in discutie sa fi inceput inaintea incheierii respectivei perioade. Va fi aceeasi situatie daca cererea de baza este retrasa sau daca inregistrarea care provine din cererea de baza sau din inregistrarea de baza face obiectul unei renuntari dupa incheierea perioadei de 5 ani, cu conditia ca, cu ocazia retragerii sau a renuntarii, respectiva cerere sau respectiva inregistrare sa faca obiectul unei proceduri mentionate la pct. (i), (ii) sau (iii) si ca aceasta procedura sa fi inceput inaintea incheierii respectivei perioade.
(4) Oficiul de origine va notifica Biroului international, asa cum este prevazut in regulamentul de executie, faptele si deciziile pertinente in baza alin. (3) si acesta va informa partile interesate si va incepe orice publicare corespunzatoare, asa cum este prevazut in regulamentul de executie. Oficiul de origine va solicita, daca este cazul, Biroului international, de a radia, in masura posibila, inregistrarea internationala si Biroul international va da curs cererii sale.
ART. 7
Reinnoirea inregistrarii internationale
(1) Orice inregistrare internationala poate fi reinnoita pentru o perioada de 10 ani de la expirarea perioadei precedente, prin simpla plata a onorariului de baza si, sub rezerva art. 8 (7), a onorariilor suplimentare si a completarilor de onorarii prevazute la art. 8 (2).
(2) Reinnoirea nu va putea aduce nici o modificare la inregistrarea internationala in ultimul sau stadiu.
(3) Cu 6 luni inaintea expirarii termenului de protectie, Biroul international va reaminti titularului inregistrarii internationale si, daca este cazul, mandatarului sau, prin trimiterea unui aviz oficial, data exacta a acestei expirari.
(4) Prin intermediul depunerii unei taxe suplimentare, fixata de regulamentul de executie, va fi acordat un termen de gratie de 6 luni pentru reinnoirea inregistrarii internationale.
ART. 8
Taxele pentru cererea internationala si pentru inregistrarea internationala
(1) Oficiul de origine va avea dreptul de a fixa, dupa voie, si de a percepe pentru propriul profit o taxa pe care o va cere solicitantului sau titularului inregistrarii internationale cu ocazia depunerii cererii internationale sau cu ocazia reinnoirii inregistrarii internationale.
(2) Inregistrarea unei marci la Biroul international va fi supusa regulamentului prealabil unui onorariu international, care va cuprinde, sub rezerva dispozitiilor alin. (7) a):
(i) un onorariu de baza;
(ii) un onorariu suplimentar pentru orice clasa a clasificarii internationale mai sus de a treia, in care vor fi aranjate produsele sau serviciile la care se aplica marca;
(iii) o completare de onorariu pentru orice cerere de extindere de protectie conform art. 3 tert.
(3) Cu toate acestea, onorariul suplimentar specificat la alin. (2) (ii) va putea fi stabilit intr-un termen fixat de regulamentul de executie, daca numarul claselor de produse sau de servicii a fost fixat sau contestat de Biroul international si fara sa se fi adus prejudiciu datei inregistrarii internationale. Daca la expirarea respectivului termen, onorariul suplimentar nu a fost platit sau daca lista produselor sau a serviciilor nu a fost redusa de solicitant in masura necesara, cererea internationala va fi considerata abandonata.
(4) Produsul anual al diverselor incasari ale inregistrarii internationale, cu exceptia incasarilor care provin din onorariile mentionate la alin. (2) (ii) sau (iii), va fi repartizat in parti egale intre partile contractante, prin grija Biroului international, dupa scaderea cheltuielilor si a taxelor aferente executiei prezentului protocol.
(5) Sumele care provin din onorariile suplimentare mentionate la alin. (2) (ii) vor fi repartizate, la expirarea fiecarui an, intre partile contractante interesate, proportional cu numarul de marci pentru care protectia va fi fost ceruta in fiecare dintre ele in timpul anului scurs, acest numar fiind afectat, in ceea ce priveste partile contractante care efectueaza o examinare, de un coeficient care va fi determinat de regulamentul de executie.
(6) Sumele care provin din completarea de onorarii mentionata la alin. (2) (iii) vor fi repartizate conform acelorasi reguli ca acelea care sunt prevazute la alin. (5).
(7) a) Orice parte contractanta poate declara ca, in ceea ce priveste fiecare inregistrare internationala in care ea este mentionata conform art. 3 tert, cat si in ceea ce priveste reinnoirea unei astfel de inregistrari internationale, ea doreste sa primeasca, in locul unei parti din venitul provenit din onorariile suplimentare si din completarile de onorarii, o taxa (denumita in cele ce urmeaza taxa individuala), al carei cuantum este indicat in declaratie si care poate fi modificat in declaratii ulterioare, dar care nu poate fi superior unui cuantum echivalent cuantumului, dupa scaderea economiilor care rezulta din procedura internationala, pe care oficiul respectivei parti contractante ar avea dreptul sa-l primeasca de la un solicitant pentru o inregistrare pe termen de 10 ani sau de la titularul unei inregistrari pentru o reinnoire de inca 10 ani a acelei inregistrari a marcii in registrul respectivului oficiu. In cazul in care o astfel de taxa individuala trebuie platita:
(i) nici un onorariu suplimentar mentionat la alin. (2) (ii) nu va fi datorat, daca numai partile contractante care au facut o declaratie conform prezentului subalineat sunt mentionate potrivit art. 3 tert; si
(ii) nici o completare de onorarii mentionata la alin. (2) (iii) nu va fi datorata in ceea ce priveste orice parte contractanta care a facut o declaratie conform prezentului subalineat.
b) Orice declaratie conform prevederilor lit. a) poate fi facuta in instrumentele mentionate la art. 14 (2) si data la care declaratia va produce efect va fi aceeasi cu data intrarii in vigoare a prezentului protocol, in ceea ce priveste statul sau organizatia interguvernamentala care a facut declaratia. O astfel de declaratie poate fi facuta, de asemenea, ulterior, in care caz declaratia va produce efect la 3 luni de la primirea acesteia de catre directorul general sau la orice data ulterioara indicata in declaratie, in ceea ce priveste inregistrarile internationale a caror data este aceeasi cu cea la care declaratia produce efect sau este ulterioara acestei date.
ART. 9
Inscrierea unei schimbari de titular in inregistrarea internationala
La solicitarea persoanei pe numele careia este inscrisa inregistrarea internationala sau la solicitarea unui oficiu interesat, facuta din oficiu ori la cererea unei persoane interesate, Biroul international inscrie in registrul international orice schimbare de titular al acelei inregistrari, in ceea ce priveste totalitatea sau unele parti contractante pe teritoriul carora respectiva inregistrare are efect si in ceea ce priveste totalitatea sau o parte a produselor si serviciilor enumerate in inregistrare, sub rezerva ca noul titular sa fie o persoana care, conform art. 2 (1), sa aiba dreptul de a depune cereri internationale.
ART. 9 bis
Unele inscrieri privind o inregistrare internationala
Biroul international va inscrie in registrul international:
(i) orice modificare privind numele sau adresa titularului inregistrarii internationale;
(ii) constituirea unui mandatar al titularului inregistrarii internationale sau orice alta data pertinenta privind un astfel de mandatar;
(iii) orice limitare, in ceea ce priveste totalitatea sau unele parti contractante, a produselor si serviciilor enumerate in inregistrarea internationala;
(iv) orice renuntare, radiere sau invalidare a inregistrarii internationale, in ceea ce priveste totalitatea sau unele parti contractante;
(v) orice alta data pertinenta, identificata in regulamentul de executie, privind drepturile asupra unei marci care face obiectul unei inregistrari internationale.
ART. 9 tert
Taxe pentru unele inscrieri
Orice inscriere facuta conform art. 9 sau 9 bis poate da nastere la plata unei taxe.
ART. 9 quater
Oficiul comun al mai multor state contractante
(1) Daca mai multe state contractante convin sa realizeze unificarea legilor lor nationale in materie de marci, ele vor putea notifica directorului general:
(i) ca un oficiu comun se va substitui oficiului national al fiecaruia dintre ele; si
(ii) ca totalitatea teritoriilor lor respective va trebui sa fie considerata ca un singur stat pentru aplicarea tuturor sau a unei parti a dispozitiilor care preced prezentul articol, cat si a dispozitiilor art. 9 quinquies si 9 sexies.
(2) Aceasta posibilitate nu va produce efect decat la 3 luni dupa data comunicarii, care va fi facuta de directorul general partilor contractante.
ART. 9 quinquies
Transformarea unei inregistrari internationale in cereri nationale sau regionale
Atunci cand, in cazul in care inregistrarea internationala este radiata, la solicitarea oficiului de origine, in baza art. 6 (4), in ceea ce priveste totalitatea sau o parte a produselor si serviciile enumerate in respectiva inregistrare, persoana care era titularul inregistrarii internationale depune o cerere de inregistrare a aceleiasi marci la oficiul uneia dintre partile contractante pe teritoriul carora inregistrarea internationala avea efect, aceasta cerere va fi tratata ca si cum ea ar fi fost depusa la data inregistrarii internationale conform art. 3 (4) sau la data inscrierii extinderii teritoriale conform art. 3 tert (2) si, daca inregistrarea internationala ar beneficia de o prioritate, respectiva cerere va beneficia de aceeasi prioritate, sub rezerva:
(i) ca respectiva cerere sa fie depusa in termenul de 3 luni de la data la care inregistrarea internationala a fost radiata;
(ii) ca produsele si serviciile enumerate in cerere sa fie acoperite in fapt de lista produselor si serviciilor care apare in inregistrarea internationala cu privire la partea contractanta interesata; si
(iii) ca respectiva cerere sa fie conforma cu toate cerintele legislatiei aplicabile, inclusiv cu acelea care se refera la taxe.
ART. 9 sexies
Protectia Aranjamentului de la Madrid (Stockholm)
(1) In cazul in care, in ceea ce priveste o cerere internationala data sau o inregistrare internationala data, oficiul de origine este oficiul unui stat care este parte, in acelasi timp, la prezentul protocol si la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), dispozitiile prezentului protocol nu au efect pe teritoriul oricarui alt stat care, de asemenea, este parte, in acelasi timp, la prezentul protocol si la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm).
(2) Adunarea poate, cu majoritate de trei patrimi, sa abroge alin. (1) sau sa restranga sfera acestuia dupa expirarea unui termen de 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentului protocol, dar nu inaintea expirarii unui termen de 5 ani de la data la care majoritatea tarilor care sunt parti la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm) au devenit parti la prezentul protocol. Numai statele care sunt parti la respectivul aranjament si la prezentul protocol vor avea dreptul sa ia parte la votul Adunarii.
ART. 10
Adunarea
(1) a) Partile contractante sunt membre ale aceleiasi Adunari ca si tarile care sunt parte la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm).
b) Fiecare parte contractanta este reprezentata in aceasta Adunare de catre un delegat, care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii sunt suportate de partea contractanta care a desemnat-o, cu exceptia cheltuielilor de calatorie si a diurnelor pentru un delegat al fiecarui parti contractante, care sunt de sarcina Uniunii.
(2) Adunarea, in afara functiilor care ii revin in baza Aranjamentului de la Madrid (Stockholm):
(i) trateaza toate problemele privind aplicarea prezentului protocol;
(ii) da Biroului international indicatii privind pregatirea conferintelor de revizuire a prezentului protocol, tinandu-se seama in mod just de observatiile tarilor Uniunii care nu sunt parti la prezentul protocol;
(iii) adopta si modifica dispozitiile regulamentului de executie, care privesc aplicarea prezentului protocol;
(iv) se achita de orice alte functii pe care le implica prezentul protocol.
(3) a) Fiecare parte contractanta dispune de un vot in cadrul Adunarii. Asupra problemelor care privesc numai tarile care sunt parti la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), partile contractante care nu sunt parti la respectivul aranjament nu au drept de vot, in timp ce, asupra problemelor care privesc numai tarile contractante, numai acestea din urma au drept de vot.
b) Majoritatea membrilor Adunarii, care au drept de vot asupra unei probleme date, constituie cvorumul in vederea votarii acestei probleme.
c) In pofida dispozitiilor lit. b), daca, in cadrul unei sesiuni, numarul membrilor Adunarii care au drept de vot asupra unei probleme date si care sunt reprezentati este inferior majoritatii, dar egal sau superior unei treimi din numarul membrilor Adunarii care au drept de vot asupra acestei probleme, Adunarea poate lua decizii; cu toate acestea, deciziile Adunarii, cu exceptia celor care privesc procedura sa, nu devin executorii decat in cazul in care conditiile enuntate mai jos sunt indeplinite. Biroul international comunica respectivele decizii membrilor Adunarii, care au drept de vot asupra respectivei probleme si care nu erau reprezentati, invitandu-i sa exprime in scris, in termen de 3 luni de la data respectivei comunicari, votul sau abtinerea lor. Daca, la expirarea acestui termen, numarul respectivilor membri care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel putin egal cu numarul membrilor care lipseau pentru ca cvorumul sa fie atins in cadrul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu conditia ca, in acelasi timp, majoritatea necesara sa ramana intrunita.
d) Sub rezerva dispozitiilor art. 5 (2) e), 9 sexies (2), 12 si 13 (2), deciziile Adunarii se iau cu majoritatea a doua treimi din numarul voturilor exprimate.
e) Abtinerea nu se considera vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decat un singur membru al Adunarii si nu poate vota decat in numele acestuia.
(4) In plus fata de reuniunile sale in sesiuni ordinare si in sesiuni extraordinare, conform Aranjamentului de la Madrid (Stockholm), Adunarea se reuneste in sesiune extraordinara la convocarea directorului general, la cererea unei patrimi din numarul membrilor Adunarii care au drept de vot asupra problemelor ce i se propun directorului general de a le include pe ordinea de zi a sesiunii. Ordinea de zi a unei astfel de sesiuni se pregateste de catre directorul general.
ART. 11
Biroul international
(1) Sarcinile referitoare la inregistrarea internationala, conform prezentului protocol, precum si alte sarcini administrative privind prezentul protocol sunt asigurate de catre Biroul international.
(2) a) Biroul international, conform directivelor Adunarii, pregateste conferintele de revizuire a prezentului protocol.
b) Biroul international poate consulta organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale asupra pregatirii respectivelor conferinte de revizuire.
c) Directorul general si persoanele desemnate de catre acesta iau parte, fara drept de vot, la deliberari in cadrul respectivelor conferinte de revizuire.
(3) Biroul international executa orice alte sarcini care ii sunt atribuite privind prezentul protocol.
ART. 12
Finante
In ceea ce priveste partile contractante, finantele Uniunii sunt conduse conform acelorasi dispozitii ca cele cuprinse la art. 12 din Aranjamentul de la Madrid (Stockholm), intelegandu-se ca orice trimitere la art. 8 al respectivului aranjament se considera o trimitere la art. 8 al prezentului protocol. In afara de aceasta, in sensul art. 12 (6) b) al respectivului aranjament, organizatiile contractante sunt considerate, sub rezerva unei decizii unanime contrare Adunarii, ca apartinand clasei de contributie I (unu), conform Conventiei de la Paris privind protectia proprietatii industriale.
ART. 13
Modificarea unor articole ale protocolului
(1) Se pot prezenta propuneri de modificare a art. 10, 11, 12 si a prezentului articol de catre orice parte contractanta sau de catre directorul general. Aceste propuneri se comunica de catre directorul general partilor contractante, cu cel putin 6 luni inainte de a fi supuse examinarii Adunarii.
(2) Orice modificare a articolelor mentionate la alin. (1) se adopta de Adunare. Adoptarea necesita trei patrimi din numarul voturilor exprimate; cu toate acestea, orice modificare a art. 10 si a prezentului alineat necesita patru cincimi din numarul voturilor exprimate.
(3) Orice modificare a articolelor mentionate la alin. (1) intra in vigoare la o luna de la primirea de catre directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuata in conformitate cu regulile lor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din numarul statelor si al organizatiilor interguvernamentale care erau membre ale Adunarii in momentul in care modificarea a fost adoptata si care aveau dreptul de vot asupra modificarii. Orice modificare a respectivelor articole, astfel acceptata, leaga toate statele si organizatiile interguvernamentale care sunt parti contractante in momentul in care modificarea intra in vigoare sau care devin astfel la o data ulterioara.
ART. 14
Modalitati pentru a deveni parte la protocol; intrarea in vigoare
(1) a) Orice stat care este parte la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale poate deveni parte la prezentul protocol.
b) In plus, orice organizatie interguvernamentala poate, de asemenea, deveni parte la prezentul protocol, in cazul in care sunt indeplinite conditiile urmatoare:
(i) cel putin unul dintre statele membre ale acestei organizatii este parte la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale;
(ii) respectiva organizatie are un oficiu regional, in scopul inregistrarii de marci, avand efect pe teritoriul organizatiei, sub rezerva ca un astfel de oficiu sa nu faca obiectul unei notificari in baza art. 9 quater.
(2) Orice stat sau organizatie mentionata la alin. (1) poate semna prezentul protocol. Orice stat sau organizatie mentionata la alin. (1) poate, daca a semnat prezentul protocol, sa depuna un instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare a prezentului protocol sau, daca nu a semnat prezentul protocol, sa depuna un instrument de aderare la acesta.
(3) Instrumentele mentionate la alin. (2) se depun la directorul general.
(4) a) Prezentul protocol intra in vigoare la 3 luni de la depunerea a patru instrumente de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sub rezerva ca cel putin unul dintre aceste instrumente sa fi fost depus de o tara care este parte la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm) si ca cel putin unul dintre aceste instrumente sa fi fost depus de catre un stat care nu este parte la Aranjamentul de la Madrid (Stockholm) ori de catre una dintre organizatiile mentionate la alin. (1) b).
b) In ceea ce priveste orice alt stat sau organizatie mentionata la alin. (1), prezentul protocol intra in vigoare la 3 luni de la data la care ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea sa a fost notificata de catre directorul general.
(5) Orice stat sau organizatie mentionata la alin. (1), cu ocazia depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare a prezentului protocol sau a instrumentului sau de aderare la respectivul protocol poate declara ca protectia care rezulta dintr-o inregistrare internationala efectuata in baza prezentului protocol inaintea intrarii in vigoare a respectivului protocol, in ceea ce il priveste, nu poate face obiectul unei extinderi in ceea ce il priveste.
ART. 15
Denuntarea
(1) Prezentul protocol ramane in vigoare pe termen nelimitat.
(2) Orice parte contractanta poate denunta prezentul protocol printr-o notificare adresata directorului general.
(3) Denuntarea produce efect la un an de la data la care directorul general a primit notificarea.
(4) Posibilitatea de denuntare prevazuta de prezentul articol nu poate fi exercitata de catre o parte contractanta inaintea expirarii unui termen de 5 ani de la data la care prezentul protocol a intrat in vigoare privind acea parte contractanta.
(5) a) In cazul in care o marca face obiectul unei inregistrari internationale care are efect in statul sau in organizatia interguvernamentala care denunta prezentul protocol, la data la care denuntarea devine efectiva titularul respectivei inregistrari poate depune, la oficiul respectivului stat sau al respectivei organizatii, o cerere internationala a aceleiasi marci, care va fi tratata ca si cum ar fi fost depusa la data inregistrarii internationale, conform art. 3 (4), sau la data inscrierii extinderii teritoriale, conform art. 3 tert (2) si care, daca inregistrarea ar beneficia de prioritate, va beneficia de aceeasi prioritate, sub rezerva:
(i) ca respectiva marca sa fie depusa in termen de 2 ani de la data la care denuntarea a devenit efectiva;
(ii) ca produsele si serviciile din cerere sa fie acoperite in fapt de lista produselor si a serviciilor care apar in inregistrarea internationala, in ceea ce priveste statul sau organizatia interguvernamentala care a denuntat prezentul protocol; si
(iii) ca respectiva cerere sa fie conforma tuturor cerintelor legislatiei aplicabile, inclusiv ale celei care se refera la taxe.
b) Dispozitiile alin. (5) a) se aplica, de asemenea, in privinta oricarei marci ce face obiectul unei inregistrari internationale care are efect, in cadrul partilor contractante, altele decat statul sau organizatia interguvernamentala care denunta prezentul protocol, la data la care denuntarea devine efectiva, si al carei titular, avand in vedere denuntarea, nu mai este indreptatit sa depuna cereri internationale conform art. 2 (1).
ART. 16
Semnarea; limbile oficiale; functii de depozitar
(1) a) Prezentul protocol se semneaza intr-un singur exemplar, in limbile franceza, engleza si spaniola, si se depune la directorul general, in cazul in care nu mai este deschis semnarii la Madrid. Textele in cele trei limbi au aceeasi autenticitate.
b) Directorul general stabileste textele oficiale ale prezentului protocol, dupa consultarea guvernelor si organizatiilor interesate, in limbile germana, araba, chineza, italiana, japoneza, portugheza si rusa, precum si in celelalte limbi pe care Adunarea le va putea indica.
(2) Prezentul protocol ramane deschis semnarii, la Madrid, pana la data de 31 decembrie 1989.
(3) Directorul general transmite doua copii, certificate in conformitate de catre Guvernul Spaniei, de pe textele semnate ale prezentului protocol, tuturor statelor si organizatiilor interguvernamentale care pot deveni parti la prezentul protocol.
(4) Directorul general inregistreaza prezentul protocol la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.
(5) Directorul general notifica tuturor statelor si organizatiilor internationale, care pot deveni parti sau care sunt parti la prezentul protocol, semnaturile, depunerile de instrumente de ratificare, de acceptare, de aprobare si de aderare, precum si intrarea in vigoare a prezentului protocol si a oricarei modificari a acestuia, orice notificare de denuntare si orice declaratie, prevazute in prezentul protocol.
Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internaţională a produselor şi serviciilor in vederea inregistrarii mărcilor din 15 iunie 1957, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967 şi la Geneva la 13 mai 1977 şi modificat la 2 octombrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr.3/1998 - M.Of.nr.10/14.01.1998
ARANJAMENTUL DE LA NISA
privind clasificarea internationala a produselor si serviciilor in vederea inregistrarii marcilor din 15 iunie 1957, revizuit la Stockholm la 14 iulie 1967 si la Geneva la 13 mai 1977 si modificat la 2 octombrie 1979*)
*) Traducere.
___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _
ART. 1
Constituirea unei uniuni speciale; adoptarea unei clasificari internationale; definitie si limbi internationale ale clasificarii
(1) Tarile la care se aplica prezentul aranjament sunt constituite ca uniune speciala si adopta o clasificare comuna a produselor si serviciilor, in vederea inregistrarii marcilor, denumita in cele ce urmeaza clasificare.
(2) Clasificarea cuprinde:
(i) o lista a claselor, insotita, daca este cazul, de note explicative;
(ii) o lista alfabetica a produselor si serviciilor, denumita in cele ce urmeaza lista alfabetica, cu indicarea clasei in care este incadrat fiecare produs sau serviciu.
(3) Clasificarea este alcatuita din:
(i) clasificarea care a fost publicata in anul 1971 de Biroul International al Proprietatii Intelectuale, denumit in cele ce urmeaza Biroul international, mentionat in Conventia privind instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, stabilindu-se, cu toate acestea, ca notele explicative din lista caselor care apar in aceasta publicatie sa se considere provizorii, avand rolul de recomandari, pana cand se stabilesc note explicative ale listei claselor de catre Comitetul de experti mentionat la art. 3;
(ii) modificarile si completarile care au intrat in vigoare, conform art. 4 (1) al Aranjamentului de la Nisa din 15 iunie 1957 si Actului de la Stockholm din 14 iulie 1967 al acestui aranjament, inaintea intrarii in vigoare a prezentului aranjament;
(iii) schimbarile aduse, in cele ce urmeaza, in baza art. 3 al prezentului aranjament si care intra in vigoare conform art. 4 (1) al acestuia.
(4) Clasificarea se intocmeste in limbile franceza si engleza, cele doua texte avand aceeasi autenticitate.
(5) a) Clasificarea mentionata la alin. (3) (i), cat si completarile mentionate la alin. (3) (ii) care au intrat in vigoare inaintea datei la care prezentul aranjament este deschis semnarii sunt incluse intr-un exemplar autentic, in limba franceza, depus la directorul general al Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, denumite in cele ce urmeaza director general si Organizatie. Modificarile si completarile mentionate la alin. (3)(ii), care intra in vigoare dupa data la care prezentul aranjament este deschis semnarii, sunt, de asemenea, depuse intr-un exemplar autentic, in limba franceza, la directorul general.
b) Versiunea in limba engleza a taxelor mentionate la lit. a) se stabileste de catre Comitetul de experti mentionat la art. 3, la scurt timp dupa intrarea in vigoare a prezentului aranjament. Exemplarul sau autentic se depune la directorul general.
c) Schimbarile mentionate la alin. (3) (iii) se depun intr-un exemplar autentic, in limbile franceza si engleza, la directorul general.
(6) Directorul general stabileste, dupa consultarea guvernelor interesate, fie pe baza unei traduceri propuse de aceste guverne, fie recurgand la orice alta modalitate care n-ar avea nici o repercusiune financiara asupra bugetului Uniunii speciale sau pentru Organizatie, texte oficiale ale clasificarii in limbile germana, araba, spaniola, italiana, portugheza, rusa si in celelalte limbi pe care le va putea desemna Adunarea mentionata la art. 5.
(7) Lista alfabetica mentioneaza, in ceea ce priveste fiecare indicatie de produs sau serviciu, un numar de ordine pentru limba in care a fost intocmita, cu:
(i) daca este vorba de lista alfabetica intocmita in limba engleza, numarul de ordine pe care aceeasi indicatie il are in lista alfabetica intocmita in limba franceza si viceversa;
(ii) daca este vorba de o lista alfabetica intocmita conform alin. (6), numarul de ordine pe care aceeasi indicatie il are in lista alfabetica intocmita in limba franceza sau in lista alfabetica intocmita in limba engleza.
ART. 2
Sfera juridica si aplicarea clasificarii
(1) Sub rezerva obligatiilor impuse de prezentul aranjament, sfera clasificarii este aceea care i-a fost atribuita de fiecare tara a Uniunii speciale. In mod special, clasificarea nu leaga tarile Uniunii speciale nici in ceea ce priveste aprecierea intinderii protectiei marcii, nici in ceea ce priveste recunoasterea marcilor de serviciu.
(2) Fiecare dintre tarile Uniunii speciale isi rezerva dreptul de a aplica clasificarea ca sistem principal sau sistem auxiliar.
(3) Administratiile competente ale tarilor Uniunii speciale vor indica, in titlurile si publicatiile oficiale ale inregistrarilor marcilor, numerele claselor clasificarilor carora le apartin produsele sau serviciile pentru care se inregistreaza marca.
(4) Faptul ca o denumire figureaza in lista alfabetica nu afecteaza cu nimic drepturile care ar putea exista privitor la aceasta denumire.
ART. 3
Comitetul de experti
(1) S-a instituit un comitet de experti, in cadrul caruia este reprezentata fiecare dintre tarile Uniunii speciale.
(2) a) Directorul general are posibilitatea si, la cererea Comitetului de experti, trebuie sa invite tarile din afara Uniunii speciale, care sunt membre ale Organizatiei sau parti la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii intelectuale, sa fie reprezentate prin observatori la adunarile Comitetului de experti.
b) Directorul general invita organizatiile interguvernamentale specializate in domeniul marcilor, dintre care cel putin una dintre tarile membre este o tara a Uniunii speciale, sa fie reprezentate prin observatori la adunarile Comitetului de experti.
c) Directorul general poate si, la cererea Comitetului de experti, trebuie sa invite reprezentanti ai altor organizatii interguvernamentale si organizatii internationale neguvernamentale sa participe la discutiile care ii intereseaza.
(3) Comitetul de experti:
(i) hotaraste schimbarile ce se aduc clasificarii;
(ii) adreseaza tarilor Uniunii speciale recomandari, cu scopul de a facilita utilizarea clasificarii si de a promova aplicarea uniforma;
(iii) ia orice alte masuri care, fara a avea repercusiuni financiare asupra bugetului Uniunii speciale sau pentru Organizatie, sunt de natura sa faciliteze aplicarea clasificarii de catre tarile in curs de dezvoltare;
(iv) este abilitat sa instituie subcomitete si grupe de lucru.
(4) Comitetul de experti adopta regulamentul sau interior. Acest regulament confera organizatiilor interguvernamentale mentionate la alin. (2) b), care pot aduce o contributie substantiala dezvoltarii clasificarii, posibilitatea de a lua parte la reuniunile subcomitetelor si grupelor de lucru ale Comitetului de experti.
(5) Propunerile de schimbari ce se aduc clasificarii pot fi facute de catre administratia competenta a oricarei tari a Uniunii speciale, de catre Biroul international, de organizatiile interguvernamentale reprezentate la Comitetul de experti in baza alin. (2) b) si de catre oricare tara sau organizatie invitata in mod special de Comitetul de experti sa formuleze astfel de propuneri. Propunerile se comunica Biroului international, care le prezinta membrilor Comitetului de experti si observatorilor cel mai tarziu la doua luni inaintea sesiunii Comitetului de experti in cursul careia vor fi examinate.
(6) Fiecare tara a Uniunii speciale dispune de un vot.
(7) a) Sub rezerva prevederilor lit. b), Comitetul de experti ia hotararile cu majoritatea simpla a tarilor Uniunii speciale reprezentate care voteaza.
b) Hotararile referitoare la adoptarea modificarilor ce se aduc clasificarii sunt luate cu majoritatea a patru cincimi din numarul tarilor Uniunii speciale reprezentate care voteaza. Prin modificare, trebuie sa se inteleaga orice transfer de produse sau de servicii dintr-o clasa in alta sau constituirea unei noi clase.
c) Regulamentul interior mentionat la alin. (4) prevede ca, in afara de cazuri speciale, modificarile clasificarii se adopta la inchiderea de perioade determinate; Comitetul de experti fixeaza durata fiecarei perioade.
(8) Abtinerea nu se considera vot.
ART. 4
Notificarea, intrarea in vigoare si publicarea schimbarilor
(1) Schimbarile hotarate de Comitetul de experti, cat si recomandarile Comitetului de experti se notifica administratiilor competente ale tarilor Uniunii speciale de catre Biroul international. Modificarile intra in vigoare la 6 luni de la data trimiterii notificarii. Orice alta schimbare intra in vigoare la data pe care o stabileste Comitetul de experti in momentul in care se adopta schimbarea.
(2) Biroul international include in clasificare schimbarile intrate in vigoare. Aceste schimbari fac obiectul opiniilor publicate in periodicele stabilite de catre Adunarea mentionata la art. 5.
ART. 5
Adunarea Uniunii speciale
(1) a) Uniunea speciala are o adunare compusa din tarile care au ratificat prezentul aranjament sau care au aderat la el.
b) Guvernul fiecarei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii sunt suportate de guvernul care a desemnat-o.
(2) a) Sub rezerva dispozitiilor art. 3 si 4, Adunarea:
(i) se ocupa de toate problemele privind mentinerea si dezvoltarea Uniunii speciale si aplicarea prezentului aranjament;
(ii) da indicatii Biroului international privind pregatirea conferintelor de revizuire, tinand seama, intr-un mod adecvat, de observatiile tarilor Uniunii speciale care nu au ratificat prezentul aranjament sau care au aderat la el;
(iii) examineaza si aproba rapoartele si activitatile directorului general al Organizatiei, denumit in cele ce urmeaza director general, referitoare la Uniunea speciala si ii da toate indicatiile utile privind problemele ce tin de competenta Uniunii speciale;
(iv) hotaraste programul, adopta bugetul bienal al Uniunii speciale si aproba conturile de lichidare;
(v) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vi) infiinteaza, in afara Comitetului de experti mentionat la art. 3, celelalte comitete de experti si grupele de lucru pe care le considera utile pentru realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(vii) decide care sunt tarile care nu sunt membre ale Uniunii speciale si care sunt organizatiile interguvernamentale ce pot fi admise la reuniunile sale in calitate de observatori;
(viii) adopta modificarile art. 5-8;
(ix) intreprinde orice alta actiune adecvata in vederea atingerii obiectivelor Uniunii speciale;
(x) se achita de orice alte sarcini pe care le implica prezentul aranjament.
b) Adunarea hotaraste asupra problemelor care intereseaza si alte uniuni administrate de catre Organizatie, consultand Comitetul de coordonare al Organizatiei.
(3) a) Fiecare tara membra a Adunarii dispune de un vot.
b) Majoritatea tarilor membre ale Adunarii constituie cvorumul.
c) In pofida dispozitiilor lit. b), daca, in cadrul unei sesiuni, numarul tarilor reprezentate este inferior majoritatii dar egal sau superior treimii tarilor membre ale Adunarii, aceasta poate lua decizii; cu toate acestea, hotararile Adunarii, cu exceptia acelora care privesc procedura sa, nu devin executorii decat atunci cand sunt indeplinite conditiile enuntate mai jos. Biroul international comunica respectivele decizii tarilor membre ale Adunarii care nu erau reprezentate, invitandu-le sa-si exprime in scris, intr-un termen de 3 luni de la data comunicarii respective, votul sau abtinerea. Daca la incheierea acestui termen, numarul tarilor care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel mai putin egal cu numarul tarilor a caror lipsa a impiedicat constituirea cvorumului in timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu conditia ca, in acelasi timp, majoritatea necesara sa ramana intrunita.
d) Sub rezerva dispozitiilor art. 8 (2), hotararile Adunarii se iau cu majoritatea de doua treimi in numarul voturilor exprimate.
e) Abtinerea nu se considera vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decat o singura tara si nu poate vota decat in numele acesteia.
g) Tarile Uniunii speciale care nu sunt membre ale Adunarii sunt admise la reuniunile sale in calitate de observatori.
4) a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani in sesiune ordinara la convocarea directorului general si, in afara de cazuri exceptionale, in timpul aceleiasi perioade si in acelasi loc ca si Adunarea generala a Organizatiei.
b) Adunarea se reuneste in sesiunea extraordinara la convocarea adresata de directorul general, la cererea unei patrimi din numarul tarilor membre ale Adunarii.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este intocmita de directorul general.
(5) Adunarea adopta regulamentul sau interior.
ART. 6
Biroul international
(1) a) Sarcinile administrative ce revin Uniunii speciale sunt asigurate de catre Biroul international.
b) In mod special, Biroul international pregateste reuniunile si asigura secretariatul Adunarii, al Comitetului de experti, al tuturor celorlalte comitete de experti si al tuturor grupelor de lucru pe care Adunarea sau Comitetul de experti le poate institui.
c) Directorul general are cea mai inalta functie din Uniunea speciala si o reprezinta.
(2) Directorul general si orice membru al personalului desemnat de acesta iau parte, fara drept de vot, la toate reuniunile Adunarii, ale Comitetului de experti si ale oricarui alt comitet de experti sau grup de lucru pe care Adunarea sau Comitetul de experti le poate institui. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este, din oficiu, secretar al acestor organe.
(3) a) Biroul international, conform directivelor Adunarii, pregateste conferintele de revizuire ale dispozitiilor aranjamentului, altele decat cele ale art. 5-8.
b) Biroul international poate consulta organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale privind pregatirea conferintelor de revizuire.
c) Directorul general si persoanele desemnate de acesta iau parte, fara drept de vot, la deliberari in cadrul acestor conferinte.
(4) Biroul international executa orice alte sarcini care ii sunt atribuite.
ART. 7
Finantele
(1) a) Uniunea speciala are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale include incasarile si cheltuielile proprii acesteia, contributia sa la bugetul cheltuielilor comune uniunilor, cat si, daca este cazul, suma pusa la dispozitie bugetului Conferintei Organizatiei.
c) Sunt considerate cheltuieli comune uniunilor cheltuielile care nu sunt atribuite in exclusivitate Uniunii speciale, ci si uneia sau mai multor alte uniuni administrate de Organizatie. Partea Uniunii speciale in cadrul acestor cheltuieli comune este proportionala cu interesul pe care aceste cheltuieli le reprezinta pentru ea.
(2) Bugetul Uniunii speciale se stabileste tinand seama de cerintele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de Organizatie.
(3) Bugetul Uniunii speciale este finantat din urmatoarele surse:
(i) contributiile tarilor Uniunii speciale;
(ii) taxele si sumele datorate pentru serviciile oferite de catre Biroul international in numele Uniunii speciale;
(iii) produsul vanzarii publicatiilor Biroului international privind Uniunea speciala si drepturile aferente acestor publicatii;
(iv) donatii, dispozitii testamentare si subventii;
(v) chirii, dobanzi si alte diverse venituri.
(4) a) Pentru a-si stabili partea de contributie in sensul prevederilor alin. (3)(i), fiecare tara a Uniunii speciale apartine clasei in care a fost incadrata la Uniunea de la Paris privind protectia proprietatii industriale si isi plateste contributiile anuale pe baza numarului de unitati determinat pentru respectiva clasa in respectiva uniune.
b) Contributia anuala a fiecarei tari a Uniunii speciale consta dintr-un cuantum al carui raport la suma totala a contributiilor anuale la bugetul Uniunii speciale a tuturor tarilor este acelasi cu raportul dintre numarul unitatilor clasei in cadrul careia este incadrata si numarul total al unitatilor din ansamblul tarilor.
c) Contributiile se platesc la data de 1 ianuarie a fiecarui an.
d) O tara care a intarziat sa isi plateasca contributiile nu isi poate exercita dreptul de vot in nici unul dintre organele Uniunii speciale, daca cuantumul restantei sale este egal sau mai mare decat acela al contributiilor pe care le datoreaza pentru cei 2 ani incheiati. Cu toate acestea, o asemenea tara poate fi autorizata sa isi pastreze exercitarea dreptului sau de vot in cadrul respectivului organ atat timp cat acesta din urma apreciaza ca intarzierea este cauzata de imprejurari deosebite si inevitabile.
e) In cazul in care bugetul nu se adopta inaintea inceperii unui nou exercitiu financiar, bugetul anului precedent este reinnoit conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.
(5) Cuantumul taxelor si sumelor datorate pentru serviciile oferite de Biroul international in numele Uniunii speciale se stabileste de directorul general, care raporteaza Adunarii.
(6) a) Uniunea speciala are un fond de rulment alcatuit dintr-un varsamant unic efectuat de fiecare tara a Uniunii speciale. Daca fondul devine insuficient, Adunarea hotaraste majorarea sa.
b) Cuantumul varsamantului initial al fiecarei tari la fondul mentionat sau cuantumul participarii sale la majorarea acestuia este proportional cu contributia respectivei tari pentru anul in cursul caruia se constituie fondul sau se hotaraste majorarea sa.
c) Proportia si modalitatile de varsamant se hotarasc de Adunare, la propunerea directorul general si dupa avizul Comitetului de coordonare al Organizatiei.
(7) a) Acordul de sediu incheiat cu tara pe teritoriul careia isi are sediul Organizatia prevede ca, daca fondul de rulment nu este suficient, tara respectiva sa acorde sume in avans. Cuantumul acestor sume in avans si conditiile in care sunt acordate fac obiectul, in fiecare situatie, unor acorduri separate intre tara in cauza si Organizatie.
b) Tara mentionata la lit. a) si Organizatia au, fiecare, dreptul de a denunta angajamentul de a acorda sume in avans, printr-o notificare scrisa. Denuntarea produce efect la 3 ani de la incheierea anului in cursul caruia a fost notificata.
(8) Verificarea conturilor se asigura, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar, de catre una sau mai multe tari ale Uniunii speciale sau de care controlori externi, care sunt, cu consimtamantul acestora, desemnati de Adunare.
ART. 8
Modificarea art. 5-8
(1) Propunerile de modificare a art. 5-7 si a prezentului articol pot fi prezentate de catre orice tara membra a Adunarii sau de catre directorul general. Aceste propuneri se comunica de catre directorul general tarilor membre ale Adunarii cu cel putin 6 luni inainte de a fi supuse examinarii Adunarii.
(2) Orice modificare a articolelor mentionate la alin. (1) se adopta de catre Adunare. Pentru adoptare sunt necesare trei patrimi din numarul voturilor exprimate; cu toate acestea, pentru orice modificare a art. 5 si a prezentului alineat sunt necesare patru cincimi din numarul voturilor exprimate.
(3) Orice modificare a articolelor mentionate la alin. (1) intra in vigoare la o luna dupa primirea de catre directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuate in conformitate cu regulile lor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din numarul tarilor care erau membre ale Adunarii in momentul in care modificarea a fost adoptata. Orice modificare a respectivelor articole, astfel acceptata, leaga toate tarile care sunt membre ale Adunarii in momentul in care modificarea intra in vigoare sau care devin membre ale Adunarii la o data ulterioara; cu toate acestea, orice modificare care mareste obligatiile financiare ale tarilor Uniunii speciale nu le leaga decat pe acelea dintre ele care si-au notificat acceptarea privind respectiva modificare.
ART. 9
Ratificarea si aderarea; intrarea in vigoare
(1) Fiecare dintre tarile Uniunii speciale care a semnat prezentul angajament il poate ratifica si, daca nu l-a semnat, poate sa adere la el.
(2) Orice tara din afara Uniunii speciale, parte la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale, poate adera la prezentul aranjament si poate deveni, ca urmare a acestui fapt, tara a Uniunii speciale.
(3) Instrumentele de ratificare si de aderare se depun la directorul general.
(4) a) Prezentul aranjament intra in vigoare la 3 luni dupa ce urmatoarele doua conditii au fost indeplinite:
(i) sase sau mai multe tari si-au depus instrumentele de ratificare sau de aderare;
(ii) cel putin trei dintre aceste tari sunt tari care, la data la care prezentul aranjament este deschis semnarii, sunt tari ale Uniunii speciale.
b) Intrarea in vigoare mentionata la lit. a) este efectiva in privinta tarilor care, cu cel putin 3 luni inaintea respectivei intrari in vigoare, au depus instrumente de ratificare sau de aderare.
c) In privinta oricarei tari neincluse la lit. b), prezentul aranjament intra in vigoare la 3 luni de la data la care ratificarea sau aderarea sa a fost notificata de catre directorul general, cu conditia ca o data ulterioara sa nu fi fost mentionata in instrumentul de ratificare sau de aderare. In acest ultim caz, prezentul aranjament intra in vigoare, in ceea ce priveste respectiva tara, la data astfel indicata.
(5) Ratificarea sau aderarea atrage, in mod legal, aderarea la toate clauzele si accesul la toate avantajele stipulate de prezentul aranjament.
(6) Dupa intrarea in vigoare a prezentului aranjament, nici o tara nu poate ratifica un act anterior prezentului aranjament sau nu poate adera la el.
ART. 10
Durata
Prezentul aranjament are aceeasi durata ca si Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale.
ART. 11
Revizuirea
(1) Prezentul aranjament poate fi revizuit periodic prin conferinte ale tarilor Uniunii speciale.
(2) Convocarea conferintelor de revizuire se hotaraste de catre Adunare.
(3) Art. 5-8 pot fi modificate fie printr-o conferinta de revizuire, fie conform prevederilor art. 8.
ART. 12
Denuntarea
(1) Orice tara poate denunta prezentul aranjament printr-o notificare adresata directorului general. Aceasta denuntare atrage si denuntarea prezentului aranjament sau a actelor anterioare acestuia pe care tara care denunta prezentul aranjament le-a ratificat sau la care a aderat si nu produce efect decat in privinta tarii care a cerut-o, aranjamentul ramanand executoriu si in vigoare fata de celelalte tari ale Uniunii speciale.
(2) Denuntarea produce efecte la un an de la data la care directorul general a primit notificarea.
(3) Posibilitatea de denuntare prevazuta de prezentul articol nu poate fi exercitata de o tara inaintea incheierii unui termen de 5 ani de la data la care a devenit tara a Uniunii speciale.
ART. 13
Trimiterea la art. 24 al Conventiei de la Paris
Dispozitiile art. 24 al Actului de la Stockholm din 1967 al Conventiei de la Paris privind protectia proprietatii industriale se aplica prezentului aranjament; cu toate acestea, daca dispozitiile respective se vor modifica, ultimul amendament valabil se aplica prezentului aranjament in ceea ce priveste tarile Uniunii speciale care sunt legate prin respectivul amendament.
ART. 14
Semnare; limbi oficiale; functii de depozitar; notificari
(1) a) Prezentul aranjament se semneaza intr-un singur exemplar autentic in limbile franceza si engleza, cele doua texte avand aceeasi autenticitate, si se depune la directorul general.
b) Directorul general stabileste texte oficiale ale prezentului aranjament dupa consultarea guvernelor interesate si in cele doua luni de la semnarea acestuia, in celelalte doua limbi, spaniola si rusa, in care, pe langa limbile mentionate la lit. a), au fost semnate textele conforme Conventiei privind instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale.
c) Directorul general stabileste texte oficiale ale prezentului aranjament dupa consultarea guvernelor interesate, in limbile germana, araba, italiana si portugheza si in celelalte limbi pe care Adunarea le poate indica.
(2) Prezentul aranjament ramane deschis semnarii pana la data de 31 decembrie 1977.
(3) a) Directorul general atesta si transmite doua copii de pe textul semnat al prezentului aranjament guvernelor tuturor tarilor Uniunii speciale si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
b) Directorul general atesta si transmite doua copii de pe orice modificari ale prezentului aranjament guvernelor tuturor tarilor Uniunii speciale si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
(4) Directorul general dispune inregistrarea prezentului aranjament la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.
(5) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor care sunt parte la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale:
(i) semnaturile depuse conform prevederilor alin. (1);
(ii) depunerea de instrumente de ratificare sau de aderare conform prevederilor art. 9 (3);
(iii) data intrarii in vigoare a prezentului aranjament conform prevederilor art. 9 (4) a);
(iv) acceptarile modificarilor prezentului aranjament conform prevederilor art. 8 (3);
(v) datele la care respectivele modificari intra in vigoare;
(vi) denuntarile primite conform prevederilor art. 12.
Aranjamentul de la Viena instituind o clasificare internaţională a elementelor figurative ale mărcilor intocmit la Viena la 12 iunie 1973 şi modificat la 1 octombrie 1985, la care România a aderat prin Legea nr.3/1998 - M.Of.nr.10/14.01.1998
ARANJAMENTUL DE LA VIENA
care instituie clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor, intocmit la Viena la 12 iunie 1973 si modificat la 1 octombrie 1985*)
*) Traducere.
___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _
ART. 1
Constituirea unei uniuni speciale; adoptarea unei clasificari internationale
Tarile carora li se aplica prezentul aranjament sunt constituite ca uniune speciala si adopta o clasificare comuna pentru elementele figurative ale marcilor, denumita in cele ce urmeaza clasificarea elementelor figurative.
ART. 2
Definitia si depunerea clasificarii elementelor figurative
(1) Clasificarea elementelor figurative este constituita dintr-o lista a categoriilor, diviziunilor si sectiunilor in care sunt clasificate elementele figurative ale marcilor, insotita, daca este cazul, de note explicative.
(2) Aceasta clasificare este continuta intr-un exemplar original, in limbile engleza si franceza, semnat de directorul general al Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, denumite in cele ce urmeaza director general si, respectiv Organizatie, si este depusa acestuia in momentul in care prezentul aranjament este supus semnarii.
(3) Modificarile si completarile mentionate la art. 5 (3) (i) sunt, de asemenea, continute intr-un exemplar original, in limbile engleza si franceza, semnat de directorul general si depus acestuia.
ART. 3
Limbile oficiale ale clasificarii elementelor figurative
(1) Clasificarea elementelor figurative este intocmita in limbile engleza si franceza, ambele texte avand aceeasi autenticitate.
(2) Biroul international al Organizatiei, denumit in cele ce urmeaza Biroul international, stabileste texte oficiale ale clasificarii elementelor figurative, in limbile pe care Adunarea mentionata la art. 7 le va putea desemna in baza prevederilor alin. (2) a) (vi) al articolului respectiv, consultandu-se cu guvernele interesate.
ART. 4
Aplicarea clasificarii elementelor figurative
(1) Sub rezerva obligatiilor impuse de prezentul aranjament, intinderea clasificarii elementelor figurative este aceea care ii este atribuita de fiecare tara a Uniunii speciale. In special, clasificarea elementelor figurative nu leaga tarile Uniunii speciale in ceea ce priveste intinderea protectiei marcii.
(2) Administratiile competente ale tarilor Uniunii speciale au dreptul de a aplica clasificarea elementelor figurative ca sistem principal sau ca sistem auxiliar.
(3) Administratiile competente ale tarilor Uniunii speciale vor indica, in titlurile si publicatiile oficiale ale inregistrarilor si reinnoirilor de marci, numerele categoriilor, diviziunilor si sectiunilor in care trebuie sa fie incadrate elementele figurative ale marcilor respective.
(4) Aceste numere vor fi precedate de mentiunea „clasificarea elementelor figurative” sau de o prescurtare hotarata de Comitetul de experti mentionat la art. 5.
(5) Orice tara poate declara, in momentul semnarii sau al depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare, ca isi rezerva dreptul de a nu indica numerele tuturor sau unei parti din sectiuni in titlurile si publicatiile oficiale ale inregistrarilor sau reinnoirilor de marci.
(6) Daca o tara a Uniunii speciale incredinteaza inregistrarea marcilor unei administratii interguvernamentale, ia toate masurile posibile pentru ca aceasta administratie sa aplice clasificarea elementelor figurative conform prezentului articol.
ART. 5
Comitetul de experti
(1) S-a instituit un comitet de experti, in care este reprezentata fiecare tara a Uniunii speciale.
(2) a) Directorul general poate si, la cererea Comitetului de experti, trebuie sa invite tarile care nu sunt membre ale Uniunii speciale, care sunt membre ale Organizatiei sau care sunt parti la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale, sa fie reprezentate de observatori la reuniunile Comitetului de experti.
b) Directorul general invita organizatiile interguvernamentale specializate in domeniul marcilor, dintre care cel putin una dintre tarile membre este parte la prezentul aranjament, sa fie reprezentate de observatori la reuniunile Comitetului de experti.
c) Directorul general poate si, la cererea Comitetului de experti, trbuie sa invite reprezentanti ai altor organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale sa ia parte la discutiile care ii intereseaza.
(3) Comitetul de experti:
(i) modifica si completeaza clasificarea elementelor figurative;
(ii) adreseaza tarilor Uniunii speciale recomandari, in scopul de a facilita utilizarea clasificarii elementelor figurative si de a promova aplicarea uniforma a acesteia;
(iii) ia orice alte masuri care, fara a avea repercusiuni financiare asupra bugetului Uniunii speciale sau pentru Organizatie, sunt de natura sa faciliteze aplicarea clasificarii elementelor figurative de catre tarile in curs de dezvoltare;
(iv) este abilitat sa constituie subcomitete si grupe de lucru.
(4) Comitetul de experti adopta regulamentul sau interior. Acest regulament confera organizatiilor interguvernamentale mentionate la alin. (2) b), care pot aduce o contributie substantiala dezvoltarii clasificarii elementelor figurative, posibilitatea de a lua parte la reuniunile subcomitetelor si grupelor de lucru ale Comitetului de experti.
(5) Propunerile de modificare sau de completare a clasificarii elementelor figurative pot fi facute de catre administratia competenta a oricarei tari a Uniunii speciale, de Biroul international, de organizatiile interguvernamentale reprezentate in Comitetul de experti in baza prevederilor alin. (2) b) si de catre orice tara sau organizatie invitata in mod special de Comitetul de experti pentru a formula astfel de propuneri. Propunerile sunt comunicate Biroului international, care le supune membrilor Comitetului de experti si observatorilor cel mai tarziu cu doua luni inainte de sesiunea Comitetului de experti in cursul careia acestea vor fi examinate.
(6) a) Fiecare tara membra a Comitetului de experti dispune de un vot.
b) Comitetul de experti ia deciziile cu majoritatea simpla a tarilor reprezentate cu drept de vot.
c) Orice decizie pe care o cincime din numarul tarilor reprezentate care voteaza o considera ca aducand o transformare a structurii de baza a clasificarii elementelor figurative sau ca implicand o importanta activitate de reclasificare trebuie sa fie luata cu majoritatea de trei patrimi din numarul tarilor reprezentate care voteaza.
d) Abtinerea nu se considera vot.
ART. 6
Notificarea, intrarea in vigoare si publicarea modificarilor, completarilor si a altor decizii
(1) Toate deciziile Comitetului de experti referitoare la modificari sau la completari aduse clasificarii elementelor figurative, cat si recomandarile Comitetului de experti sunt notificate de catre Biroul international administratiilor competente ale tarilor uniunii speciale. Modificarile si completarile intra in vigoare la 6 luni dupa data transmiterii notificarilor.
(2) Biroul international include in clasificarea elementelor figurative modificarile si completarile intrate in vigoare. Modificarile si completarile fac obiectul opiniilor publicate in periodicele stabilite de Adunarea mentionata la art. 7.
ART. 7
Adunarea Uniunii speciale
(1) a) Uniunea speciala are o adunare compusa din tarile Uniunii speciale.
b) Guvernul fiecarei tari a Uniunii speciale este reprezentat de un delegat, care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
c) Orice organizatie interguvernamentala mentionata la art. 5 (2) b) poate fi reprezentata de un observator la reuniunile Adunarii si, daca Adunarea hotaraste, la cele ale comitetelor si grupelor de lucru instituite de catre Adunare.
d) Cheltuielile fiecarei delegatii sunt suportate de catre guvernul care a desemnat-o.
(2) a) Sub rezerva dispozitiilor art. 5, Adunarea:
(i) se ocupa de toate problemele privind mentinerea si dezvoltarea Uniunii speciale si aplicarea prezentului aranjament;
(ii) da indicatii Biroului international privind pregatirea conferintelor de revizuire;
(iii) examineaza si aproba rapoartele si activitatile directorului general privitoare la Uniunea speciala si ii da toate indicatiile utile privind problemele ce tin de competenta Uniunii speciale.
(iv) fixeaza programul, adopta bugetul bienal al Uniunii speciale si ii aproba conturile de lichidare;
(v) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vi) hotaraste intocmirea de texte oficiale ale clasificarii elementelor figurative in alte limbi decat limbile engleza si franceza;
(vii) infiinteaza comitetele si grupele de lucru pe care le considera utile pentru realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(viii) hotaraste, sub rezerva prevederilor alin. (1) c), care sunt tarile care nu sunt membre ale Uniunii speciale si care sunt organizatiile interguvernamentale si internationale neguvernamentale care pot fi admise ca observatori la reuniunile acesteia si la cele ale comitetelor si grupelor de lucru infiintate de aceasta;
(ix) intreprinde orice alta actiune corespunzatoare, in scopul de a indeplini obiectivele Uniunii speciale;
(x) se achita de orice alte sarcini pe care le implica prezentul aranjament.
b) Adunarea hotaraste asupra problemelor care intereseaza si alte uniuni administrate de Organizatie, dupa ce a luat cunostinta de opinia Comitetului de coordonare al Organizatiei.
(3) a) Fiecare tara membra a Adunarii dispune de un vot.
b) Majoritatea tarilor membre ale Adunarii constituie cvorumul.
c) Daca cvorumul respectiv nu este intrunit, Adunarea poate lua decizii; cu toate acestea, hotararile Adunarii, cu exceptia acelora care privesc procedura sa, nu devin executorii decat in cazul in care sunt indeplinite conditiile enuntate mai jos. Biroul international comunica respectivele decizii tarilor membre ale Adunarii care nu erau reprezentate, invitandu-le sa isi exprime in scris, intr-un termen de 3 luni de la data acestei comunicari, votul sau abtinerea. Daca, la expirarea acestui termen, numarul tarilor care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este cel putin egal cu numarul tarilor a caror lipsa a impiedicat constituirea cvorumului in timpul sesiunii, respectivele decizii devin executorii, cu conditia ca, in acelasi timp, majoritatea necesara sa ramana intrunita.
d) Sub rezerva dispozitiilor art. 11 (2), hotararile Adunarii sunt luate cu majoritatea de doua treimi din numarul voturilor exprimate.
e) Abtinerea nu se considera vot.
f) Un delegat nu poate reprezenta decat o singura tara si nu poate vota decat in numele acesteia.
(4) a) Adunarea se reuneste o singura data la 2 ani in sesiune ordinara, la convocarea directorului general si, in afara de cazuri exceptionale, in timpul aceleiasi perioade si in acelasi loc ca si adunarea generala a Organizatiei.
b) Adunarea se reuneste in sesiune extraordinara, la convocarea adresata de directorul general si la cererea unei patrimi din numarul tarilor membre ale Adunarii.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este intocmita de directorul general.
(5) Adunarea adopta regulamentul sau interior.
ART. 8
Biroul international
(1) a) Sarcinile administrative ce revin Uniunii speciale sunt asigurate de Biroul international.
b) In mod special, Biroul international pregateste reuniunile si asigura secretariatul Adunarii, al Comitetului de experti si al oricarui alt comitet sau grup de lucru pe care Adunarea sau Comitetul de experti le poate infiinta.
c) Directorul general are cea mai inalta functie din Uniunea speciala si o reprezinta.
(2) Directorul general si orice membru al personalului desemnat de acesta iau parte, fara drept de vot, la toate reuniunile Adunarii, ale Comitetului de experti si ale oricarui alt comitet sau grup de lucru pe care Adunarea sau Comitetul de experti le poate infiinta. Directorul general sau un membru al personalului desemnat de acesta este, din oficiu, secretar al respectivelor organe.
(3) a) Biroul international pregateste conferintele de revizuire; conform directivelor Adunarii.
b) Biroul international poate consulta organizatii interguvernamentale si internationale neguvernamentale privind pregatirea conferintelor de revizuire.
c) Directorul general si persoanele desemnate de acesta iau parte, fara drept de vot, la deliberarile conferintelor de revizuire.
(4) Biroul international indeplineste orice alte sarcini care ii sunt atribuite.
ART. 9
Finante
(1) a) Uniunea speciala are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde incasarile si cheltuielile proprii acesteia, contributia sa la bugetul cheltuielilor comune uniunilor administrate de Organizatie, cat si, daca este cazul, suma pusa la dispozitie bugetului Conferintei Organizatiei.
c) Sunt considerate cheltuieli comune uniunilor administrate de Organizatie cheltuielile care nu sunt atribuite in exclusivitate Uniunii speciale, ci si uneia sau mai multor alte uniuni. Partea Uniunii speciale in cadrul acestor cheltuieli comune este proportionala cu beneficiul pe care respectivele cheltuieli le reprezinta pentru ea.
(2) Bugetul Uniunii Speciale se stabileste tinandu-se seama de cerintele de coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de Organizatie.
(3) Bugetul Uniunii speciale este finantat din urmatoarele fonduri:
(i) contributiile tarilor Uniunii speciale;
(ii) taxele si sumele datorate pentru serviciile oferite de Biroul international in numele Uniunii speciale;
(iii) produsul in urma vanzarii publicatiilor Biroului international privind Uniunea speciala si drepturile aferente respectivelor publicatii;
(iv) donatii, dispozitii testamentare si subventii;
(v) chirii, dobanzi si diverse alte venituri.
(4) a) Pentru a-si stabili partea de contributie in sensul prevederilor alin. (3) (ii), fiecare tara a Uniunii speciale apartine clasei in care a fost incadrata la Uniunea de la Paris privind protectia proprietatii industriale si isi plateste contributia anuala pe baza numarului de unitati stabilit pentru respectiva clasa in respectiva uniune.
b) Contributia anuala a fiecarei tari a Uniunii speciale consta intr-un cuantum al carui raport la suma totala a contributiilor anuale la bugetul Uniunii speciale a tuturor tarilor este acelasi cu raportul dintre numarul unitatilor clasei in care a fost incadrata si numarul total al unitatilor tuturor tarilor.
c) Contributiile se platesc la data de 1 ianuarie a fiecarui an.
d) O tara care a intarziat sa isi plateasca contributiile nu isi poate exercita dreptul la vot in nici unul dintre organele Uniunii speciale, daca cuantumul restantei sale este egal sau mai mare decat acela al contributiilor pe care le datoreaza pentru cei 2 ani incheiati. Cu toate acestea, unei asemenea tari i se poate permite sa isi pastreze exercitarea dreptului de vot in cadrul respectivului organ, atata timp cat acesta apreciaza ca intarzierea provine din imprejurari exceptionale si inevitabile.
e) In cazul in care nu se adopta bugetul inainte de inceperea unui nou exercitiu financiar, se reinnoieste bugetul anului precedent, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.
(5) Cuantumul taxelor si sumelor datorate pentru serviciile oferite de Biroul international in nunele Uniunii speciale se stabileste de catre directorul general, care raporteaza Adunarii.
(6) a) Uniunea speciala are un fond de rulment, constituit dintr-un varsamant unic efectuat de fiecare tara a Uniunii speciale. Daca fondul devine insuficient, Adunarea hotaraste majorarea acestuia.
b) Cuantumul varsamantului initial al fiecarei tari la fondul mentionat sau cuantumul participarii sale la majorarea acestuia este proportional cu contributia respectivei tari pentru anul in cursul caruia se constituie fondul sau se hotaraste majorarea.
c) Proportia si modalitatile de varsamant se hotarasc de catre Adunare, la propunerea directorului general si dupa avizul Comitetului de coordonare al Organizatiei.
(7) a) Acordul de sediu incheiat cu tara pe teritoriul careia Organizatia isi are sediul prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient, tara respectiva sa acorde sume in avans. Cuantumul acestor sume in avans si conditiile in care sunt acordate fac obiectul, in fiecare caz, unor acorduri separate intre tara in cauza si Organizatie.
b) Tara mentionata la lit. a) si Organizatia au, fiecare, dreptul de a denunta obligatia de a acorda sume in avans, printr-o notificare scrisa. Denuntarea are efect la 3 ani de la incheierea anului in cursul caruia a fost notificata.
(8) Verificarea conturilor se asigura, conform modalitatilor prevazute de regulamentul financiar, de una sau mai multe tari ale Uniunii speciale sau de controlori externi care sunt, cu consimtamantul acestora, desemnati de Adunare.
ART. 10
Revizuirea aranjamentului
(1) Prezentul aranjament poate fi revizuit periodic prin conferinte speciale ale tarilor Uniunii speciale.
(2) Convocarea conferintelor de revizuire se hotaraste de catre Adunare.
(3) Art. 7-9 si 11 pot fi modificate fie prin conferinte de revizuire, fie conform dispozitiilor art. 11.
ART. 11
Modificarea unor dispozitii ale aranjamentului
(1) Propuneri de modificare a art. 7-9 si a prezentului articol pot fi prezentate de orice tara a Uniunii speciale sau de catre directorul general. Aceste propuneri se comunica de catre directorul general tarilor Uniunii speciale cu cel putin 6 luni inainte de a fi supuse examinarii de catre Adunare.
(2) Orice modificare a articolelor mentionate la alin. (1) se adopta de catre Adunare. Pentru adoptare sunt necesare trei patrimi din numarul voturilor exprimate; cu toate acestea, pentru orice modificare a art. 7 si a prezentului alineat sunt necesare patru cincimi din numarul voturilor exprimate.
(3) a) Orice modificare a articolelor mentionate la alin. (1) intra in vigoare, la o luna de la primirea de catre Directorul general a notificarilor scrise de acceptare, efectuate in conformitate cu regulile lor constitutionale respective, din partea a trei patrimi din numarul tarilor care erau membre ale Uniunii speciale la data la care modificarea a fost adoptata.
b) Orice modificare a respectivelor articole, astfel acceptata, leaga toate tarile care sunt membre ale Uniunii speciale in momentul in care modificarea intra in vigoare; cu toate acestea, orice modificare care mareste obligatiile financiare ale tarilor Uniunii speciale nu leaga decat pe acelea care au notificat acceptarea respectivei modificari.
c) Orice modificare acceptata conform prevederilor lit. a) leaga toate tarile care devin membre ale Uniunii speciale dupa data la care modificarea a intrat in vigoare conform lit. a).
ART. 12
Modalitatile conform carora tarile pot deveni parte la aranjament
(1) Orice tara care este parte la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale poate deveni parte la prezentul aranjament prin:
(i) semnarea acestuia, urmata de depunerea unui instrument de ratificare; sau
(ii) depunerea unui instrument de aderare.
(2) Instrumentele de ratificare sau de aderare se depun la directorul general.
(3) Dispozitiile art. 24 al Actului de la Stockholm al Conventiei de la Paris privind protectia proprietatii industriale se aplica prezentului aranjament.
(4) Alin. (3) nu trebuie interpretat in nici un caz ca implicand recunoasterea sau acceptarea tacita, de catre vreuna dintre tarile Uniunii speciale, a situatiei de fapt a oricarui teritoriu la care se aplica prezentul aranjament de catre o alta tara, in baza respectivului alineat.
ART. 13
Intrarea in vigoare a aranjamentului
(1) In privinta celor cinci tari care si-au depus, primele, instrumentele lor de ratificare sau de aderare, prezentul aranjament intra in vigoare la 3 luni de la depunerea celui de-al cincilea instrument de ratificare sau de aderare.
(2) In privinta oricarei tari, alta decat cele pentru care aranjamentul intra in vigoare conform alin. (1), prezentul aranjament a intrat in vigoare la 3 luni de la data la care ratificarea sau aderarea acesteia a fost notificata de catre directorul general, cu conditia ca o data ulterioara sa nu fi fost indicata in instrumentul de ratificare sau de aderare. In acest din urma caz, in privinta acestei tari, prezentul aranjament intra in vigoare la data astfel indicata.
(3) Ratificarea sau aderarea atrage in mod legal aderarea la toate clauzele si accesul la toate avantajele stipulate de prezentul aranjament.
ART. 14
Durata aranjamentului
Prezentul aranjament are aceeasi durata ca si Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale.
ART. 15
Denuntarea
(1) Orice tara a Uniunii speciale poate denunta prezentul aranjament printr-o notificare adresata directorului general.
(2) Denuntarea are efect la un an de la data la care directorul general a primit notificarea.
(3) Posibilitatea de denuntare prevazuta de prezentul articol nu poate fi exercitata de o tara inaintea incheierii unui termen de 5 ani de la data la care a devenit membra a Uniunii speciale.
ART. 16
Diferende
(1) Orice diferend intre doua sau mai multe tari ale Uniunii speciale privind interpretarea sau aplicarea prezentului aranjament, care nu va fi solutionat pe calea negocierilor, poate fi adus de catre oricare dintre tarile in cauza in fata Curtii Internationale de Justitie printr-o cerere conforma Statutului Curtii, cu conditia ca tarile in cauza sa nu stabileasca un alt mod de solutionare. Biroul international va fi informat de catre tara solicitanta a diferendului inaintat Curtii Internationale de Justitie si va aduce acest lucru la cunostinta celorlalte tari ale Uniunii speciale.
(2) Orice tara poate declara, in momentul in care semneaza prezentul aranjament sau isi depune instrumentul de ratificare sau de aderare, ca nu se considera angajata prin dispozitiile alin. (1). In ceea ce priveste orice diferend intre o tara care a facut o asemenea declaratie si orice alta tara a Uniunii speciale, dispozitiile alin. (1) nu se aplica.
(3) Orice tara care a facut o declaratie conform dispozitiilor alin. (2) o poate retrage, in orice moment, printr-o notificare adresata directorului general.
ART. 17
Semnare, limbi oficiale, atributii ale depozitarului, notificari
(1) a) Prezentul aranjament se semneaza intr-un singur exemplar original, in limbile engleza si franceza, cele doua texte avand aceeasi valabilitate.
b) Prezentul aranjament ramane deschis semnarii la Viena pana la data de 31 decembrie 1973.
c) Exemplarul original al prezentului aranjament, atunci cand nu este deschis semnarii, se depune la directorul general.
(2) Directorul general stabileste texte oficiale, dupa consultarea guvernelor interesate, in celelalte limbi pe care Adunarea le va putea stabili.
(3) Directorul general atesta si transmite doua copii de pe textul semnat al prezentului aranjament guvernelor tarilor care l-au semnat si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
b) Directorul general atesta si transmite doua copii, cu orice modificare, de pe prezentul aranjament guvernelor tuturor tarilor Uniunii speciale si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
c) Directorul general inmaneaza, la cerere, guvernului oricarei tari care a semnat prezentul aranjament sau care adera la el, doua exemplare, atestate in conformitate, ale clasificarii elementelor figurative, in limbile engleza si franceza.
d) Directorul general dispune inregistrarea prezentului aranjament la Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.
(4) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor care sunt parti la Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale:
(i) semnaturile depuse conform alin. (1);
(ii) depunerea de instrumente de ratificare sau de aderare conform prevederilor art. 12 (2);
(iii) data intrarii in vigoare a prezentului aranjament conform prevederilor art. 13 (1);
(iv) declaratiile facute conform prevederilor art. 4 (5);
(v) declaratiile si notificarile facute in baza prevederilor art. 12 (3);
(vi) declaratiile facute conform prevederilor art. 16 (2);
(vii) retragerile tuturor declaratiilor notificate conform prevederilor art. 16 (3);
(viii) acceptarile modificarilor prezentului aranjament conform prevederilor art. 11 (3);
(ix) datele la care aceste modificari intra in vigoare;
(x) denuntarile primite conform prevederilor art. 15.
Convenţia pentru instituirea Organizatiei Mondiale de Proprietate Intelectuale semnata la Stockholm, 14 iulie 1967, ratificata de România prin decretul nr.1175 din 28.12.1968 – B.Of.nr.1/06.01.1969
Convenţia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, in forma revizuită la Stockholm la 14 iulie 1967, ratificata de România prin Decretul nr.1177 din 28.12.1968 - B.Of. nr.1/06.01.1969
CONVENTIA DE LA PARIS
PENTRU PROTECTIA PROPRIETATII INDUSTRIALE
din 20 martie 1883
revizuita la Bruxelles la 14 decembrie 1900,
la Washington la 2 iunie 1911,
la Haga la 6 noiembrie 1925,
la Londra la 2 iunie 1934,
si la Stockholm la 14 iulie 1967
si modificata la 2 octombrie 1979
___________________________________ ________________ __________ _______ _____ ___ __ _
Articolul 1
1) Tarile carorali se aplica prezenta Conventie sint constituite in Uniunea pentru ProtectiaProprietatii Industriale.
2) Protectia proprietatiiindustriale are ca obiect brevetele de inventie, modelele de utilitate,desenele si modelele industriale, marcile de fabrica sau de comert, marcilede serviciu, numele comercial si indicatiile de provenienta sau denumirilede origine, precum si reprimarea concurentei neloiale.
3) Proprietatea industrialase intelege in sensul cel mai larg si se aplica nu numai industriei sicomertului propriu-zise, ci si domeniului industriilor agricole si extractivesi tuturor produselor fabricate sau naturale, ca de exemplu: vinuri, graunte,foi de tutun, fructe, vite, minereuri, ape minerale, bere, flori, faina.
4) Printre brevetelede inventii se numara diferitele feluri de brevete industriale admise delegislatiile tarilor Uniunii, ca brevete de import, brevete de perfectionaresi certificate aditionale etc.
Articolul 2
1) Cetatenii fiecareitari a Uniunii se vor bucura in toate celelalte tari ale Uniunii, in ceeace priveste protectia proprietatii industriale, de avantajele pe care legilerespective le acorda in prezent sau le vor acorda in viitor nationalilor,aceasta fara a se prejudicia drepturile prevazute in mod special de prezentaConventie. In consecinta, ei se vor bucura de aceeasi protectie ca nationaliisi de aceleasi mijloace legale de aparare impotriva oricarei atingeri adusedrepturilor lor, sub rezerva indeplinirii conditiilor si formalitatilorimpuse nationalilor.
2) Totusi, nici oconditie cu privire la domiciliu sau la stabilirea in tara in care esteceruta protectia nu poate fi pretinsa de la cetatenii Uniunii pentru folosireavreunui drept de proprietate industriala.
3) Sint in mod expresrezervate dispozitiile legislative ale fiecarei tari a Uniunii, referitoarela procedura judiciara si administrativa si la competenta, precum si celecu privire la alegerea domiciliului sau la instituirea unui mandatar, carear fi impuse de legile privind proprietatea industriala.
Articolul 3
Sint asimilati cetatenilortarilor Uniunii cetatenii tarilor care nu fac parte din Uniune, care sintdomiciliati sau care au intreprinderi industriale sau comerciale realesi serioase pe teritoriul uneia din tarile Uniunii.
Articolul 4
A. 1) Cel care adepus in conditii reglementare, intr-una din tarile Uniunii, o cerere debrevet de inventie, de model de utilitate, de desen sau model industrial,de marca de fabrica sau de comert, sau succesorul sau in drepturi, va beneficia,pentru a efectua depozitul in celelalte tari, de un drept de prioritatein termenele precizate mai jos.
2)Se recunoaste, ca dind nastere dreptului de prioritate, orice depozit careare valoarea unui depozit national reglementar in virtutea legislatieinationale a fiecarei tari a Uniunii sau a tratatelor bilaterale sau multilateraleincheiate intre tarile Uniunii.
3)Prin depozit national reglementar se intelege orice depozit care este suficientpentru stabilirea datei la care a fost depusa cererea in tara respectiva,oricare ar fi soarta ulterioara a acestei cereri.
B. In consecinta,depozitul efectuat ulterior intr-una din celelalte tari ale Uniunii inaintede expirarea acestor termene nu va putea fi invalidat de fapte savirsiteintre timp, cum ar fi, mai ales, un alt depozit, publicarea inventiei sauexploatarea ei, punerea in vinzare a unor exemplare ale desenului sau modelului,folosirea marcii, si aceste fapte nu vor putea da nastere la nici un dreptal tertilor si la nici o posesiune personala. Drepturile cistigate de tertiinainte de ziua primei cereri, care serveste ca baza dreptului de prioritate,sint rezervate prin efectul legislatiei interne a fiecarei tari a Uniunii.
C. 1) Termenele deprioritate mentionate mai sus vor fi de 12 luni, pentru brevetele de inventiesi modele de utilitate, si de 6 luni, pentru desenele si modelele industrialesi pentru marcile de fabrica sau de comert.
2)Aceste termene incep sa curga de la data depozitului primei cereri; ziuadepozitului nu este cuprinsa in termen.
3)Daca ultima zi a termenului este o sarbatoare legala sau o zi in care Biroulnu este deschis pentru primirea depozitelor de cereri in tara in care secere protectia, termenul va fi prelungit pina la prima zi lucratoare careurmeaza.
4)Va fi considerata ca prima cerere, a carei data de depunere va fi punctulde plecare al termenului de prioritate, o cerere ulterioara avind acelasiobiect ca o prima cerere anterioara, in sensul alineatului 2) de mai sus,depusa in aceeasi tara a Uniunii, cu conditia ca, la data depozitului cereriiulterioare, aceasta cerere anterioara sa fi fost retrasa, abandonata saurefuzata, fara sa fi fost supusa examenului public si fara a lasa sa subzistedrepturi, si ca ea sa nu fi servit inca de baza pentru revendicarea dreptuluide prioritate. Cererea anterioara nu va mai putea servi, in acest caz,ca baza pentru revendicarea dreptului de prioritate.
D. 1) Oricine vavoi sa se prevaleze de prioritatea unui depozit anterior va trebui sa facao declaratie indicind data si tara acestui depozit. Fiecare tara va stabilitermenul pina la care va trebui facuta, cel mai tirziu, aceasta declaratie.
2)Aceste indicatii vor fi mentionate in publicatiile emise de Administratiacompetenta, in special pe brevetele si pe descrierile acestora.
3)Tarile Uniunii vor putea pretinde, de la cel care face o declaratie deprioritate, sa prezinte o copie a cererii (descriere, desene etc) depuseanterior. Copia, certificata pentru conformitate de Administratia carea primit aceasta cerere, va fi scutita de orice forma de legalizare siva putea fi depusa, in orice caz, fara nici o taxa, oricind in cadrul termenuluide trei luni de la depozitul cererii ulterioare. Se va putea pretinde caaceasta copie sa fie insotita de un certificat al datei depozitului, eliberatde aceasta Administratie, si de o traducere.
4)Alte formalitati nu vor putea fi cerute pentru declaratia de prioritate,in momentul depunerii cererii. Fiecare tara a Uniunii va preciza consecinteleneindeplinirii formalitatilor prevazute de prezentul articol, fara ca acesteconsecinte sa poata depasi pierderea dreptului de prioritate.
5)Ulterior, vor putea fi cerute alte justificari.
Cel care se prevaleaza deprioritatea unui depozit anterior va trebui sa indice numarul acestui depozit;aceasta indicatie va fi publicata in conditiile prevazute la alineatul2) de mai sus.
E. 1) Cind un desensau model industrial va fi depus intr-o tara, in virtutea unui drept deprioritate intemeiat pe depozitul unui model de utilitate, termenul deprioritate nu va fi decit cel stabilit pentru desene sau modele industriale.
2)In afara de aceasta, este ingaduit a se depune intr-o tara un model deutilitate, in virtutea unui drept de prioritate intemeiat pe depozitulunei cereri de brevet, si viceversa.
F. Nici o tara aUniunii nu va putea refuza o prioritate sau o cerere de brevet pentru motivulca depunatorul revendica prioritati multiple, chiar daca ele provin dintari diferite , sau pentru motivul ca o cerere care revendica una sau maimulte prioritati contine unul sau mai multe elemente care nu erau cuprinsein cererea sau in cererile a caror prioritate este revendicata, cu conditiaca, in ambele cazuri, sa existe o unitate a inventiei in sensul legii tariirespective.
In ceea ce priveste elementelecare nu sint cuprinse in cererea sau in cererile a caror prioritate esterevendicata, depozitul cererii ulterioare da nastere unui drept de prioritatein conditiile obisnuite.
G. 1) Daca reiesedin examinare ca o cerere de brevet este complexa, solicitantul va puteasa imparta cererea intr-un anumit numar de cereri divizionare, pastrind,ca data a fiecareia dintre ele, data cererii initiale si, daca este cazul,beneficiul dreptului de prioritate.
2)Solicitantul va putea, de asemenea, sa imparta cererea de brevet din proprialui initiativa, pastrind, ca data a fiecarei cereri divizionare, data cereriiinitiale si, daca este cazul, beneficiul dreptului de prioritate. Fiecaretara a Uniunii va avea facultatea sa precizeze conditiile in care va fiadmisa aceasta divizare.
H. Prioritatea nupoate fi refuzata pentru motivul ca anumite elemente ale inventiei pentrucare se revendica prioritatea nu figureaza printre revendicarile formulatede cererea depusa in tara de origine, cu conditia ca din ansamblul documentatieidepuse odata cu cererea sa reiasa in mod precis elementele respective.
I. 1) Cererile decertificate de autor de inventie depuse intr-o tara in care depunatoriiau dreptul sa ceara, la alegere, fie un brevet de inventie, fie un certificatde autor de inventie, vor da nastere dreptului de prioritate instituitde prezentul articol, in aceleasi conditii si cu aceleasi efecte ca cererilede brevete de inventie.
2) Intr-otara in care depunatorii au dreptul sa ceara, la alegere, fie un brevetde inventie, fie un certificat de autor de inventie, cel care cere un certificatde autor de inventie va beneficia, in conformitate cu dispozitiile prezentuluiarticol, aplicabile cererilor de brevete, de dreptul de prioritate intemeiatpe depozitul unei cereri de brevet de inventie, de model de utilitate saude certificat de autor de inventie.
Articolul 4 bis
1) Brevetele cerutein diferitele tari ale Uniunii, de cetateni ai Uniunii, vor fi independentede brevetele obtinute pentru aceeasi inventie in celelalte tari, membresau nu ale Uniunii.
2) Aceasta dispozitietrebuie inteleasa in mod absolut, in special in sensul ca brevetele cerutein cursul termenului de prioritate sint independente atit din punct devedere al cauzelor de nulitate si de decadere, cit si din punct de vedereal duratei lor normale.
3) Ea se aplica tuturorbrevetelor care exista la data intrarii sale in vigoare.
4) Ea se va aplica,de asemenea, in cazul aderarii unor tari noi, brevetelor care vor existade o parte si de alta la data aderarii.
5) Brevetele obtinutecu beneficiul prioritatii se vor bucura, in diferitele tari ale Uniunii,de o durata egala aceleia de care ele s-ar bucura, daca ar fi cerute saueliberate fara beneficiul prioritatii.
Articolul 4 ter
Inventatorul are dreptulsa fie mentionat ca atare in brevet.
Articolul 4 quater
Eliberarea unui brevetnu va putea fi refuzata si un brevet nu va putea fi invalidat pentru motivulca vinzarea produsului brevetat sau obtinut printr-un procedeu brevetateste supusa unor restrictii sau ingradiri care rezulta din legislatia nationala.
Articolul 5
A. 1) Introducereade catre titular, in tara in care a fost acordat brevetul, de obiecte fabricatein orice alta tara a Uniunii, nu va avea ca urmare decaderea din drepturileconferite de brevet.
2)Fiecare tara a Uniunii va putea lua masuri legislative care sa prevadaconcesiunea de licente obligatorii, pentru a preveni abuzurile care arputea sa rezulte din exercitarea dreptului exclusiv conferit de brevet,ca, de exemplu, in caz de neexploatare.
3)Decaderea din drepturile conferite de brevet nu va putea fi prevazuta decitpentru cazul in care concesiunea de licente obligatorii s-ar fi doveditinsuficienta pentru a preveni aceste abuzuri. Nici o actiune in decaderesau in anulare a unui brevet nu va putea fi introdusa inainte de expirareaa doi ani de la concesiunea primei licente obligatorii.
4)O licenta obligatorie nu va putea fi ceruta din cauza de neexploatare saude insuficienta exploatare inainte de expirarea unui termen de 4 ani dela depozitul cererii de brevet, sau de 3 ani de la acordarea brevetului,termenulcare expira cel mai tirziu fiind cel care se aplica; ea va fi refuzata,daca titularul isi justifica lipsa de actiune cu motive valabile. O astfelde licenta obligatorie va fi neexclusiva si ea nu va putea fi transmisa,nici chiar sub forma de concesiune de sub licenta, decit impreuna cu parteadin intreprindere sau din fondul de comert care exploateaza licenta respectiva.
5)Dispozitiile de mai sus vor fi aplicabile modelelor de utilitate sub rezervamodificarilor necesare.
B. Protectia desenelorsi modelelor industriale nu poate fi atinsa de decadere in nici un fel,nici din cauza lipsei de exploatare, nici pentru introducerea de obiectela fel cu cele care sint protejate.
C. 1) Daca, intr-otara , folosirea marcii inregistrate este obligatorie, inregistrarea nuva putea fi anulata decit dupa un termen echitabil si numai daca cel interesatnu justifica motivele lipsei sale de actiune.
2)Folosirea unei marci de fabrica sau de comert de catre proprietarul ei,sub forma care difera prin anumite elemente care nu modifica caracteruldistinctiv al marcii in forma sub care ea a fost inregistrata intr-unadin tarile Uniunii, nu va avea ca urmare invalidarea inregistrarii si nuva restringe protectia acordata marcii.
Folosirea simultana a aceleiasimarci pe produse identice sau similare, de catre intreprinderi industrialesau comerciale considerate coproprietare ale marcii, in baza dispozitiilorlegii nationale a tarii in care este ceruta protectia, nu va impiedicainregistrarea si nu va reduce nicicum protectia acordata acestei marciin oricare alta tara a Uniunii, cu conditia ca aceasta folosire sa nu aibaca efect inducerea in eroare a publicului si sa nu fie contrara interesuluipublic.
D. Pentru recunoastereadreptului, nu se va pretinde pe produs nici un fel de semn sau de mentiunea brevetului, a modelului de utilitate, a inregistrarii marcii de fabricasau de comert, sau a depozitului desenului sau modelului industrial.
Articolul 5 bis
1) Un termen degratie, care va trebui sa fie de cel putin sase luni, va fi acordat pentruplata taxelor prevazute pentru mentinerea drepturilor de proprietate industriala,in schimbul achitarii unei taxe suplimentare, daca aceasta este impusade legislatia nationala.
2) Tarile Uniuniiau dreptul sa prevada revalidarea brevetelor de inventie decazute ca urmarea neplatii taxelor.
Articolul 5 ter
In nici una din tarileUniunii nu se va considera ca se aduce vreo atingere drepturilor titularuluiprin:
– folosirea, la bordul navelorcelorlalte tari ale Uniunii, a mijloacelor care formeaza obiectul brevetului,in corpul navei, in masini, aparate de manevra, echipament de navigatiesi alte accesorii, atunci cind aceste nave vor patrunde in mod temporarsau accidental in apele tarii, cu conditia ca aceste mijloace sa fie intrebuintateexclusiv pentru trebuintele navei;
– folosirea mijloacelorcare formeaza obiectul brevetului in constructia sau functionarea vehiculeloraeriene sau terestre apartinind celorlalte tari ale Uniunii, sau a accesoriiloracestor vehicule, atunci cind acestea vor patrunde in mod temporar sauaccidental in tara respectiva.
Articolul 5 quater
Atunci cind un produs esteintrodus intr-o tara a Uniunii in care exista un brevet care protejeazaun procedeu de fabricatie a acestui produs, titularul va avea, fata deprodusul introdus, toate drepturile pe care legislatia tarii din care seimporta produsul le acorda, pe baza brevetului de procedeu, asupra produselorfabricate in tara respectiva.
Articolul 5 quinquies
Desenele si modelele industrialevor fi protejate in toate tarile Uniunii.
Articolul 6
1) Conditiile dedepunere si inregistrare a marcilor de fabrica sau de comert vor fi stabilitede legislatia nationala a fiecarei tari a Uniunii
2) Totusi, o marcadepusa de un cetatean al unei tari a Uniunii intr-o tara a Uniunii nu vaputea fi refuzata sau invalidata, pentru motivul ca ea nu ar fi fost depusa,inregistrata sau reinnoita in tara de origine.
3) O marca inregistratareglementar intr-una din tarile Uniunii va fi considerata ca independentade marcile inregistrate de celelalte tari ale Uniunii, inclusiv in tarade origine.
Articolul 6 bis
1) Tarile Uniuniise obliga, fie din oficiu daca legislatia tarii o ingaduie, fie la cerereacelui interesat, sa refuze sau sa invalideze inregistrarea si sa interzicafolosirea unei marci de fabrica sau de comert care constituie o reproducere,imitatie sau traducere, putind crea confuzie, a unei marci pe care autoritateacompetenta a tarii de inregistrare sau de folosire o va considera ca estenotoriu cunoscuta ca fiind deja marca unei persoane admise sa beneficiezede prezenta Conventie si ca fiind folosita pentru produse identice sausimilare. Se va proceda la fel atunci cind partea esentiala a marcii constituieo reproducere a unei astfel de marci notoriu cunoscute, sau o imitatieputind fi confundata cu aceasta.
2) Un termen de celputin 5 ani de la data inregistrarii va trebui acordat pentru a se cereradierea unei astfel de marci. Tarile Uniunii vor putea sa prevada un termenin care sa poata fi ceruta interzicerea folosirii.
3) Nici un termennu va fi stabilit pentru depunerea cererilor de radiere sau de interzicerea folosirii marcilor inregistrate, sau folosite cu rea-credinta.
Articolul 6 ter
1) a) Tarile Uniuniiconvin sa refuze sau sa invalideze inregistrarea, sau sa interzica prinmasuri corespunzatoare folosirea, fara autorizatia organelor competente,fie ca marci de fabrica sau de comert, fie ca elemente ale acestor marci,a stemelor, drapelelor si a altor embleme de stat ale tarilor Uniunii,a semnelor si sigiliilor oficiale de control si de garantie adoptate decatre ele, precum siimitarea a oricaror semne heraldice.
b) Dispozitiile dela litera a) de mai sus se aplica, de asemenea, stemelor, drapelelor sialtor embleme, initialelor sau denumirilor organizatiilor internationaleinterguvernamentale din care fac parte una sau mai multe tari ale Uniunii,cu exceptia stemelor, drapelelor si altor embleme, initiale sau denumiricare au format deja obiectul unor acorduri internationale in vigoare, menitesa asigure protectia lor.
c) Nici o tara aUniunii nu este obligata sa aplice cu buna stiinta dispozitiile de la literab) de mai sus in dauna titularilor de drepturi cistigate inainte de intrareain vigoare, in tara respectiva, a prezentei Conventii. Tarile Uniunii nusint obligate sa aplice aceste dispozitii, atunci cind folosirea sau inregistrareaprevazuta la litera a) de mai sus nu este in masura sa sugereze publiculuiexistenta unei legaturi intre organizatia in cauza si stemele, drapelele,emblemele, initialele sau denumirile respective, sau daca aceasta folosiresau inregistrare nu este in mod vadit de natura a insela publicul cu privirela existenta unei legaturi intre cel care le foloseste si organizatie.
2) Interzicerea stemelorsi a sigiliilor oficiale de control si de garantie se va aplica numai incazurile cind marcile in care ele vor fi cuprinse vor fi destinate sa fiefolosite pentru marfuri de acelasi fel sau de fel asemanator.
3) a) Pentru aplicareaacestor dispozitii, tarile Uniunii convin sa-si comunice reciproc, prinintermediul Biroului international, lista emblemelor de stat, a semnelorsau sigiliilor oficiale de control si de garantie pe care doresc sau vordori sa le puna, in masura absoluta sau in anumite limite, sub protectiaprezentului articol, precum si orice modificari ulterioare ale acesteiliste. Fiecare tara a Uniunii va pune, in timp util, la dispozitia publicului,listele care i-au fost notificate.
Totusi, in ceea ce privestedrapelele statelor, aceasta notificare nu este obligatorie.
b)Dispozitiile de la litera b) a alineatului 1) al prezentului articol nuse aplica decit in cazul stemelor, drapelelor si altor embleme, initialelorsau denumirilor organizatiilor internationale interguvernamentale pe careacestea le-au comunicat tarilor Uniunii prin intermediul Biroului international.
4) Orice tara a Uniuniiva putea, in termen de douasprezece luni de la primirea notificarii, satransmita tarii, sau organizatiei internationale interguvernamentale interesate,eventualele sale obiectii, prin intermediul Biroului international.
5) Pentru drapelelede stat, masurile prevazute la alineatului 1) de mai sus se vor aplicanumai marcilor inregistrate dupa 6 noiembrie 1925.
6) Pentru emblemelede stat altele decit drapelele, pentru semnele si emblemele oficiale aletarilor Uniunii, si pentru stemele, drapelele si alte embleme, initialelesau denumirile organizatiilor internationale interguvernamentale, acestedispozitii nu se vor putea aplica decit marcilor inregistrate dupa maimult de doua luni de la primirea notificarii prevazute la alineatul 3)de mai sus. 7) In caz de rea-credinta, tarile vor putea sa radiezechiar si marcile inregistrate inainte de 6 noiembrie 1925 si care comportaembleme de stat, semne si sigilii.
8) Cetatenii fiecareitari care vor fi autorizati sa foloseasca emblemele de stat, semnele sisigiliile tarii lor vor putea sa le folosesca chiar atunci cind existao similitudine cu cele apartinind altei tari.
9) Tarile Uniuniisa obliga sa interzica folosirea neautorizata, in comert, a stemelor destat ale celorlalte tari ale Uniunii, atunci cind aceasta folosire ar fide natura sa induca in eroare cu privire la originea produselor.
10) Dispozitiileprecedente nu constituie un obstacol pentru exercitarea dreptului pe careil au tarile, de a refuza sau de a invalida, prin aplicarea punctului 3de la litera B a articolului 6 quinquies, marcile care contin, fara autorizatie,steme, drapele si alte embleme de stat, sau semne si sigilii oficiale adoptatede o tara a Uniunii, precum si semnele distinctive ale organizatiilor internationaleinterguvernamentale mentionate la alin.1) de mai sus.
Articolul 6 quater
1) Atunci cind,in conformitate cu legislatia unei tari a Uniunii, cesiunea unei marcinu este valabila decit daca este efectuata in acelasi timp cu transferulintreprinderii sau al fondului de comert caruia ii apartine marca, va fisuficient, pentru a se admite valabilitatea cesiunii, ca partea din intreprinderesau din fondul de comert situata in acea tara sa fie transmisa cesionaruluicu dreptul exclusiv de a fabrica sau de a vinde in tara respectiva produseleinsemnate cu marca cedata.
2) Aceasta dispozitienu impune tarilor Uniunii obligatia de a considera ca valabil transferulunei marci a carei folosire de catre cesionar ar fi, de fapt, de naturasa induca publicul in eroare, mai ales cu privire la provenienta, la naturasau la calitatile esentiale ale produselor pe care se aplica marca.
Articolul 6 quinquies
A. 1) Orice marcade fabrica sau de comert inregistrata reglementar in tara de origine vafi admisa la depunere si va fi protejata, asa cum este ea (telle quelle),in celelalte tari ale Uniunii, sub rezerva celor indicate in prezentularticol. Aceste tari vor putea sa ceara, inainte de a proceda la inregistrareadefinitiva, sa fie prezentat certificatul de inregistrare a marcii in tarade origine, eliberat de autoritatea competenta. Pentru acest certificatnu se va cere nici o forma de legalizare.
2) Va fi considerata ca tara de origine acea tara a Uniunii in caredepunatorul are o intreprindere industriala sau comerciala reala si serioasasi, daca el nu are o astfel de intreprindere in Uniune, acea tara a Uniuniiin care se afla domiciliul si, daca el nu are un domiciliu in cadrul Uniunii,tara nationalitatii sale, in cazul cind el este cetatean al unei tari aUniunii.
B. Marcile de fabricasau de comert la care se refera prezentul articol nu vor putea fi refuzatede la inregistrare sau invalidate decit in urmatoarele cazuri:
1)cind ele sint de natura sa aduca atingere anumitor drepturi cistigate deterti in tara in care se cere protectia;
2)cind ele sint lipsite de orice caracter distinctiv sau cind sint compuseexclusiv din semne sau indicatii putind sa serveasca, in comert, pentrua indica felul, calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, locul de originea produselor sau data productiei, sau cind ele au devenit uzuale in vorbireacurenta sau in practica comerciala, cinstita si constanta, din tara incare se cere protectia;
3)cind ele sint contrare moralei sau ordinii publice si, mai ales, cind sintde natura sa insele publicul; o marca nu va putea fi considerata ca fiindcontrara ordinii publice pentru singurul motiv ca ea nu este conforma cuo oarecare dispozitie a legislatiei cu privire la marci, cu exceptia cazuluicind aceasta dispozitie se refera ea insasi la ordinea publica.
Aceasta nu modifica totusiaplicarea articolului 10 bis.
C. 1) Pentru a seaprecia daca marca este susceptibila de protectie, va trebui sa se tinaseama de toate circumstantele de fapt, mai ales de durata folosirii marcii.
2)Nu vor putea fi refuzate in celelalte tari ale Uniunii marcile de fabricasau de comert, pentru singurul motiv ca ele se deosebesc de marcile protejatein tara de origine numai prin unele elemente, care nu altereaza caracteruldistinctiv si nu modifica identitatea marcilor, in forma sub care acesteaau fost inregistrate in tara de origine.
D. Nimeni nu va puteabeneficia de dispozitiile prezentului articol daca, marca pentru care serevendica protectia nu este inregistrata in tara de origine. E.Totusi, in nici un caz, reinnoirea inregistrarii unei marci in tara deorigine nu va atrage obligatia de reinnoire a inregistrarii in celelaltetari ale Uniunii in care a fost inregistrata marca.
F. Beneficiul prioritatiiramine cistigat pentru depozitele de marci constituite in termenul prevazutla articolul 4), chiar atunci cind inregistrarea in tara de origine nuare loc decit dupa expirarea acestui termen.
Articolul 6 sexies
Tarile Uniunii se obligasa protejeze marcile de serviciu. Ele nu sint obligate sa prevada inregistrareaacestor marci.
Articolul 6 septies
1) Daca agentulsau reprezentantul celui care este titularul unei marci intr-una din tarileUniunii va cere, fara autorizatia acestui titular, inregistrarea pe propriulsau nume a marcii respective in una sau mai multe din aceste tari, titularulva avea dreptul sa se opuna acestei inregistrari cerute sau sa reclameradierea ei sau, daca legea tarii ingaduie aceasta, sa ceara transferulinregistrarii in favoarea sa, afara de cazul in care agentul sau reprezentantulva aduce o justificare faptelor sale.
2) Titularul marciiva avea dreptul, sub rezerva alineatului 1) de mai sus, sa se opuna folosiriimarcii de catre agentul sau reprezentantul sau, daca el nu a autorizataceasta folosire.
3) Legislatiile nationalepot sa prevada un termen echitabil in care titularul unei marci va trebuisa valorifice drepturile prevazute de prezentul articol. Natura produsuluipe care trebuie sa fie aplicata marca de fabrica sau de comert nu poate,in nici un caz, sa constituie un obstacol pentru inregistrarea marcii.
Articolul 7 bis
1) Tarile Uniuniise obliga sa admita la depunere si sa protejeze marcile colective apartinindunor grupari colective a caror existenta nu este contrara legii tarii deorigine, chiar daca aceste grupari colective nu poseda o intreprindereindustriala sau comerciala.
2) Fiecare tara vastabili conditiile speciale in care va fi protejata o marca colectiva siva putea sa refuze protectia, daca aceasta marca este contrara interesuluipublic.
3) Totusi, protectiaacestor marci nu va putea fi refuzata unei grupari colective a carei existentanu este contrara legii tarii de origine, pentru motivul ca aceasta gruparecolectiva nu este stabilita in tara in care este ceruta protectia, sauca nu este constituita in conformitate cu legislatia acestei tari.
Articolul 8
Numele comercial va fiprotejat in toate tarile Uniunii, fara obligatia de depunere sau de inregistrare,indiferent de faptul daca el face sau nu parte dintr-o marca de fabricasau de comert.
Articolul 9
1) Orice produscare poarta in mod ilicit o marca de fabrica sau de comert sau un numecomercial va fi sechestrat in momentul efectuarii importului, in aceletari ale Uniunii in care marca sau numele comercial au dreptul la protectielegala.
2) Sechestrarea vafi, de asemenea, efectuata in tara in care a avut loc aplicarea ilicita,sau in tarile in care a fost importat produsul.
3) Sechestrarea vafi efectuata la cererea fie a procuraturii, fie a oricarei alte autoritaticompetente, fie a unei parti interesate, persoana fizica sau juridica,in conformitate cu legislatia interna a fiecarei tari.
4) Autoritatile nuvor fi obligate sa efectueze sechestrarea in caz de tranzit.
5) Daca legislatiaunei tari nu admite sechestrarea la import, aceasta va fi inlocuita cuprohibirea importului sau cu sechestrarea in interior.
6) Daca legislatiaunei tari nu admite nici sechestrarea la import, nici prohibirea importului,nici sechestrarea in interior, aceste masuri vor fi inlocuite pina la modificareacorespunzatoare a legislatiei, cu actiunile si mijloacele pe care legeatarii respective le-ar asigura, in astfel de cazuri, cetatenilor sai.
Articolul 10
1) Dispozitiilearticolului precedent vor fi aplicabile in cazul folosirii directe sauindirecte a unei indicatii false cu privire la provenienta produsului saula identitatea producatorului, a fabricantului sau a comerciantului.
2) Va fi, in oricecaz, recunoscut ca parte interesata, fie ca este o persoana fizica saujuridica, oricare producator, fabricant sau comerciant angajat in producerea,fabricarea sau comertul acestui produs, si care este stabilit fie in localitateafals indicata ca loc de provenienta, fie in regiunea in care este situataaceasta localitate, fie in tara fals indicata, fie in tara in care estefolosita falsa indicatie de provenienta.
Articolul 10 bis
1) Tarile Uniuniisint obligate sa asigure cetatenilor Uniunii o protectie efectiva impotrivaconcurentei neloiale.
2) Constituie unact de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicilorcinstite in materie industriala sau comerciala.
3) Va trebui sa fieinterzise mai ales:
1. – oricefapte care sint de natura sa creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu intreprinderea,produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;
2. – afirmatiilefalse, in exercitarea comertului, care sint de natura a discredita intreprinderea,produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;
3. – indicatiilesau afirmatiile a caror folosire, in exercitarea comertului, este susceptibilasa induca publicul in eroare cu privire la natura, modul de fabricatie,caracteristicile, aptitudinea la intrebuintare sau cantitatea marfurilor.
Articolul 10 ter
1) Tarile Uniuniise obliga sa asigure cetatenilor celorlalte tari ale Uniunii mijloace legalecorespunzatoare pentru reprimarea eficace a tuturor faptelor prevazutein articolele 9, 10 si 10 bis.
2) In afara de aceasta,ele se obliga sa prevada masuri care sa permita sindicatelor si asociatiilorcare reprezinta pe industriasii, producatorii sau comerciantii interesati,si a caror existenta nu este contrara legilor tarilor lor, sa actionezein justitie sau pe linga autoritatile administrative, in vederea reprimariifaptelor prevazute la articolele 9, 10 si 10 bis, in masura in care legeatarii in care este ceruta protectia ingaduie aceasta sindicatelor si asociatiilordin tara respectiva.
Articolul 11
1) Tarile Uniuniivor acorda, in conformitate cu legislatia lor interna, protectie temporarainventiilor brevetabile, modelelor de utilitate, desenelor sau modelelorindustriale, precum si marcilor de fabrica sau de comert, pentru produselecare vor figura la expozitiile internationale oficiale sau oficial recunoscute,organizate pe teritoriul uneia dintre ele.
2) Aceasta protectietemporara nu va prelungi termenele pravazute la articolul 4. Daca, maitirziu, este invocat dreptul de prioritate, Administratia fiecarei tariva putea stabili ca termenul sa decurga de la data introducerii produsuluiin expozitie.
3) Fiecare tara vaputea sa ceara, ca dovada a identitatii obiectului expus si a datei deintroducere, documentele justificative pe care la va considera necesare.
Articolul 12
1) Fiecare din tarileUnunii se obliga sa stabileasca un serviciu special al proprietatii industrialesi un birou central de primire a depozitelor, pentru comunicarea catrepublic a brevetelor de inventie, a modelelor de utilitate, a desenelorsi modelelor industriale si a marcilor de fabrica sau de comert.
2) Acest serviciuva edita o publicatie periodica oficiala. El va publica in mod regulat:
a) numeletitularilor brevetelor acordate, cu o scurta descriere a inventiilor brevetate;
b) reproducereamarcilor inregistrate.
Articolul 13
1) a) Uniunea areo adunare constituita din tarile Uniunii care sint legate de articolele13 pina la 17.
b)Guvernul fiecarei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi asistatde supleanti, de consilieri si experti.
c)Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de Guvernul care a desemnat-o.
2) a) Adunarea:
I) se ocupade toate problemele care se refera la mentinerea, la dezvoltarea Uniuniisi la aplicarea prezentei Conventii;
II) da directiveBiroului international al proprietatii intelectuale (denumit in cele ceurmeaza „Biroul international”), prevazut de Conventia care instituie OrganizatiaMondiala a Proprietatii Intelectuale (denumita in cele ce urmeaza „Organizatia”),cu privire la pregatirea conferintelor de revizuire, acordind cuvenitaconsideratie observatiilor acelor tari ale Uniunii care nu sint legatede articolele 13 pina la 17.
III) examineazasi aproba rapoartele si activitatea Directorului general al Organizatiei,referitoare la Uniune, si da acestuia toate directivele utile in problemelecare sint de competenta Uniunii;
IV) alege membriiComitetului executiv al Adunarii;
V) examineaza siaproba rapoartele si activitatea Comitetului sau executiv si da directiveacestuia;
VI) stabileste programul,adopta bugetul bienal al Uniunii si aproba bilantul ei;
VII) adopta regulamentulfinanciar al Uniunii;
VIII) creeaza comitetelede experti si grupurile de lucru pe care ea le considera utile pentru realizareaobiectivelor Uniunii;
IX) hotaraste caresint tarile nemembre ale Uniunii si care sint organizatiile interguvernamentalesi internationale neguvernamentale care pot fi admise la intrunirile salein calitate de observatori;
X) adopta modificarilearticolelor 13 pina la 17;
XI) intreprindeorice alta actiune potrivita pentru realizarea obiectivelor Uniunii;
XII) indeplinesteorice alte sarcini pe care la implica prezenta Conventie;
XIII) exercita drepturilepe care i le confera Conventia care instituie Organizatia, sub rezervaca ea sa le fi acceptat.
b) Asupra problemelorcare intereseaza, de asemenea, si alte Uniuni administrate de Organizatie,Adunarea statueaza avind cunostinta de avizul Comitetului de coordonareal Organizatiei.
3) a) Sub rezervadispozitiilor subalineatului b), un delegat nu poate sa reprezinte decito singura tara.
b)Acele tari ale Uniunii, grupate in virtutea unui Aranjament special incadrul unui oficiu comun avind, pentru fiecare dintre ele, caracterul serviciului national de proprietate industriala prevazut laarticolul 12, pot fi reprezentate in ansamblul lor, in cursul discutiilor,de catre una dintre ele.
4) a) Fiecare taramembra a Adunarii dispune de un vot.
b)Jumatate din tarile membre ale Adunarii constituie cvorumul.
c)Cu toate dispozitiile subalineatului b), daca, in timpul unei sesiuni,numarul tarilor reprezentate este mai mic de jumatate, dar este egal saumai mare de o treime a tarilor membre ale Adunarii, aceasta poate lua hotariri;totusi, hotaririle Adunarii, cu exceptia celor care se refera la procedurasa, nu devin executorii decit atunci cind sint indeplinite conditiile careurmeaza.
Biroul international comunicaaceste hotariri tarilor membre ale Adunarii care nu au fost reprezentate,invitindu-le ca, in termen de trei luni de la data comunicarii, ele saexprime in scris votul sau abtinerea lor. Daca, la expirarea acestui termen,numarul de tari care si-au exprimat astfel votul sau abtinerea este celputin egal cu numarul de tari care a lipsit pentru ca cvorumul sa fie intrunitin timpul sesiunii, hotaririle respective devin executorii, cu conditiaca, totodata, sa fie intrunita majoritatea necesara.
d)Sub rezerva dispozitiilor articolului 17. 2), hotaririle Adunarii se iaucu o majoritate de doua treimi a voturilor exprimate.
e)Abtinerea nu este considerata ca vot.
5) a) Sub rezervasubalineatului b), un delegat nu poate sa voteze decit in numele unei singuretari.
b)Tarile Uniunii prevazute la alineatul 3) b) se straduiesc, ca regula generala,sa fie reprezentate la sesiunile Adunarii de propriile lor delegatii. Totusi,daca din motive exceptionale una din aceste tari nu poate sa fie reprezentatade propria sa delegatie, ea poate sa dea, prin delegatie, alteia dintreaceste tari, imputernicirea de a vota in numele sau, convenindu-se ca odelegatie nu poate sa voteze prin mandat decit pentru o singura tara. Oriceimputernicire data in acest scop trebuie sa constituie obiectul unui actsemnat de conducatorul statului sau de ministrul competent.
6) Tarile Uniuniicare nu sint membre ale Adunarii sint admise la intrunirile ei in calitatede observatori.
7) a) Adunarea seintruneste o data la fiecare doi ani in sesiune ordinara, in baza convocariiDirectorului general si, in afara cazurilor exceptionale, in cursul aceleiasiperioade si in acelasi loc cu Adunarea generala a Organizatiei. b)Adunarea se intruneste in sesiune extraordinara in baza convocarii facutede Directorul general, la cererea Comitetului executiv sau la aceea a unuisfert din tarile membre ale Adunarii.
8) Adunarea adoptaregulamentul sau intern.
Articolul 14
1) Adunarea areun Comitet executiv.
2) a) Comitetul executiveste constituit din tarile alese de Adunare dintre tarile membre ale acesteia.In afara de acestea, tara pe al carei teritoriu se afla sediul Organizatieidispune, din oficiu, de un loc in Comitet, sub rezerva dispozitiilor articolul16. 7 b.
b)Guvernul fiecarei tari membre a Comitetului executiv este reprezentat deun delegat care poate fi asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
c)Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de guvernul care a desemnat-o.
3) Numarul de tarimembre ale Comitetului executiv corespunde cu sfertul numarului de tarimembre ale Adunarii. La calcularea numarului de locuri care vor trebuicompletate, restul care ramine dupa impartirea la patru nu este luat inconsideratie.
4) La alegerea membrilorComitetului executiv, Adunarea tine seama de o repartitie geografica echitabilasi de necesitatea tuturor tarilor participante la aranjamentele instituitein legatura cu Uniunea, de a face parte din tarile care alcatuiesc Comitetulexecutiv.
5) a) Dupa inchidereasesiunii in cursul careia au fost alesi, membrii Comitetului executiv raminin functie pina la inchiderea urmatoarei sesiuni ordinare a Adunarii.
b)Adunarea reglementeaza modalitatile de alegere si eventuala realegere amembrilor Comitetului executiv.
6) a) Comitetul executiv:
I) pregatesteproiectul de ordine de zi a Adunarii;
II) supune Adunariipropuneri cu privire la proiectele de program si buget bienal ale Uniunii,pregatite de Directorul general;
III) articol suprimat;
IV) supune Adunarii,cu comentarii corespunzatoare, rapoartele periodice ale Directorului generalsi rapoartele anuale de verificare a gestiunii;
V) ia toate masurileutile, in vederea executarii de catre Directorul general a programuluiUniunii, in conformitate cu hotaririle Adunarii si tinind seama de situatiilecare survin intre doua sesiuni ordinare ale Adunarii;
VI) indeplinesteorce alte sarcini care ii sint atribuite prin prezenta Conventie.
Comitetul executiv statueazaasupra problemelor care intereseaza, de asemenea, si alte Uniuni administratede Organizatie, avind cunostinta de avizul Comitetului de coordonare alOrganizatiei.
7) a) Comitetul executivse intruneste o data pe an in sesiune ordinara, in baza convocarii Directoruluigeneral, pe cit posibil in aceeasi perioada si in acelasi loc cu Comitetulde coordonare al Organizatiei.
b)Comitetul executiv se intruneste in sesiune extraordinara in baza convocariifacute de Directorul general, fie in initiativa lui, fie la cererea presedinteluisau a unui sfert din membrii Comitetului executiv.
8) a) Fiecare membrual Comitetului executiv dispune de un vot.
b)Jumatate din tarile membre ale Comitetului executiv constituie cvorumul.
c)Hotaririle se iau cu majoritatea simpla de voturi exprimate.
d)Abtinerea nu este considerata vot.
e)Un delegat nu poate sa reprezinte decit o singura tara si nu poate sa votezedecit in numele acesteia.
9) Tarile Uniuniicare nu sint membre ale Comitetului executiv sint admise la intrunirileacestuia in calitate de observatori.
10) Comitetul executivadopta regulamentul sau intern.
Articolul 15
1) a) Sarcinileadministrative care revin Uniunii sint asigurate de Biroul internationalcare succede Biroului Uniunii reunit cu Biroul Uniunii instituit de Conventiainternationala pentru protectia operelor literare si artistice.
b)Biroul international asigura, in special, secretariatul diferitelor organeale Uniunii.
c)Directorul general al Organizatiei este cel mai inalt functionar al Uniuniisi el o reprezinta.
2) Biroul internationaladuna si publica informatiile cu privire la protectia proprietatii industriale.Fiecare tara a Uniunii comunica cit se poate de curind Biroului internationaltextul oricarei legi noi, precum si orice texte oficiale referitoare laprotectia proprietatii industriale. In afara de aceasta, fiecare tara punela dispozitia Biroului international toate publicatiile emise de serviciilesale competente in materie de proprietate industriala si care se referadirect la protectia proprietatii industriale, considerate de Biroul internationalca prezentind interes pentru activitata lui.
3) Biroul internationalpublica un periodic lunar.
4) Biroul internationalprocura oricarei tari a Uniunii, la cererea ei, informatii cu privire laproblemele care se refera la protectia proprietatii industriale.
5) Biroul internationalefectueaza studii si asigura servicii menite sa faciliteze protectia proprietatiiindustriale.
6) Directorul generalsi oricare dintre membrii personalului desemnat de el participa, fara dreptde vot, la toate intrunirile Adunarii, ale Comitetului executiv si aleoricarui alt comitet de experti sau grup de lucru. Directorul general sauun membru al personalului desemnat de el este din oficiu secretarul acestororgane.
7) a) Biroul internationalpregateste, in baza directivelor Adunarii si in cooperare cu Comitetulexecutiv, conferintele de revizuire a dispozitiilor Conventiei, alteledecit cele prevazute de articolele 13 pina la 17.
b)Biroul international poate sa consulte organizatii interguvernamentalesi internationale neguvernamentale pentru pregatirea conferintelor de revizuire.
c)Directorul general si persoanele desemnate de el participa la discutiiin aceste conferinte, fara drept de vot.
d)Biroul international executa orice alte sarcini care ii sint atribuite.
Articolul 16
1) a) Uniunea areun buget.
b)Bugetul Uniunii cuprinde incasarile si cheltuielile proprii ale Uniunii,contributia acesteia la bugetul cheltuielilor comune Uniunilor, precumsi, daca este cazul, suma pusa la dispozitia bugetului Conferintei Organizatiei.
c)Sint considerate, ca fiind cheltuieli comune ale Uniunilor, cheltuielilecare nu sint atribuite exclusiv Uniunii, ci, de asemenea, unei alte sauunor alte Uniuni administrate de Organizatie. Partea Uniunii la acestecheltuieli comune este proportionala cu interesul pe care il prezinta pentruea aceste cheltuieli.
2) Bugetul Uniuniieste stabilit tinind seama de cerintele de coordonare cu bugetele celorlalteUniuni administrate de Organizatie.
3) Mijloacele definantare ale bugetului Uniunii sint urmatoarele:
I) contributiiletarilor Uniunii;
II) taxele si sumeledatorate pentru serviciile pe care le face Biroul international in numeleUniunii;
III) produsul vinzariipublicatiilor Biroului international referitoare la Uniune si drepturileaferente acestor publicatii;
IV) donatiile, legatelesi subventiile;
V) chiriile, dobinzilesi alte diverse venituri.
4) a) Pentru a determinapartea de contributie la buget a unei tari, fiecare tara a Uniunii esteincadrata intr-o clasa si ea plateste contributiile sale anuale in bazaunui numar de unitati, stabilit dupa cum urmeaza:
Clasa I 25
Clasa II 20
Clasa III 15
Clasa IV 10
Clasa V 5
Clasa VI 3
Clasa VII 1
b)Daca nu a facut-o in prealabil, fiecare tara indica, in momentul depuneriiinstrumentului sau de ratificare sau de aderare, clasa in care dorestesa fie incadrata. Ea va putea sa schimbe clasa. Daca tara isi va alegeo clasa inferioara, ea va trabui sa informeze Adunarea despre aceasta,in cursul uneia din sesiunile ordinare. O astfel de schimbare isi produceefectul la inceputul anului calendaristic care urmeaza sesiunii respective.
c)Contributia anuala a fiecarei tari este constituita dintr-o suma al careiraport fata de suma totala a contributiilor anuale ale tuturor la bugetulUniunii este la fel cu raportul dintre numarul de unitati al clasei incare este incadrata tara respectiva si numarul total al unitatilor pe ansamblulacestor tari.
d)Contributiile se achita la intii ianuarie al fiecarui an.
e)O tara care este in intirziere cu plata contributiilor sale nu poate saexecute dreptul sau de vot in nici unul din organele Uniunii in care estemembra, daca totalul restantelor sale este egal sau superior sumei contributiilorpe care ea le datoreaza pentru ultimii doi ani intregi expirati. Totusi,o astfel de tara poate fi autorizata sa-si pastreze exercitiul dreptuluide vot in cadrul acestui organ, atit timp cit acesta apreciaza ca intirzierease datoreaza unor imprejurari exceptionale si inevitabile.
f) In cazul cind bugetul nu este adoptat inainte de inceperea unuinou exercitiu financiar, bugetul anului precedent va fi reluat, in conditiilestabilite de regulamentul financiar.
5. Cuantumul taxelorsi al sumelor datorate pentru serviciile facute de Biroul internationalin numele Uniunii este fixat de Directorul general, care raporteaza despreaceasta in fata Adunarii si Comitetului executiv.
6. a) Uniunea areun fond de rulment constituit din remiterea unica a unei sume de catreficare tara a Uniunii. Daca fondul devine insuficient, Adunarea hotarastemajorarea lui.
b)Valoarea remiterii initiale a fiecarei tari la fondul mentionat, sau aceeaa participarii sale la majorarea acestuia, este proportionala cu contributiaacestei tari pentru anul in cursul caruia este constituit fondul sau estehotarita majorarea.
c)Proportia si conditiile de remitere sint hotarite de Adunare la propunereafacuta de Directorul general si cu avizul Comitetului de coordonare alOrganizatiei.
7. a) Acordul cuprivire la sediu, incheiat cu tara pe al carei teritoriu se afla sediulOrganizatiei, prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient, aceastatara acorda o suma in avans. Cuantumul acestei sume si conditiile in careea va fi acordata formeaza, in fiecare caz in parte, obiectul unor acorduriseparate intre tara respectiva si Organizatie. Atit timp cit tara are obligatiasa acorde o suma in avans, aceasta tara dispune, din oficiu, de un locin Comitetul executiv.
b)Tara prevazuta la subalineatul a) si Organizatia au dreptul, fiecare, sarenunte, printr-o notificare facuta in scris, la intelegerea cu privirela acordarea de sume in avans. Denuntarea produce efect la trei ani dela expirarea anului in cursul caruia a fost facuta notificarea.
8. Verificarea gestiuniieste asigurata, in conditiile stabilite de regulamentul financiar, de unasau mai multe tari ale Uniunii, sau de controlori din afara care sint,cu consimtamintul lor, desemnati de adunare.
Articolul 17
1. Propuneri demodificare a articolelor 13, 14, 15, 16 si a prezentului articol vor puteafi prezentate de orice tara membra a Adunarii, de Comitetul executiv saude Directorul general. Aceste propuneri sint comunicate de Directorul generalal tarilor membre ale Adunarii cu cel putin sase luni inainte de a fi supuseexamenului adunarii.
2. Orice modificarea articolelor prevazute la alineatul 1) este adoptata de Adunare. Modificarilevor fi adoptate, daca intrunesc 3/4 din voturile exprimate; totusi, oricemodificare a articolului 13 si a prezentului alineat va fi adoptata, dacaintruneste 4/5 din voturile exprimate.
3. Orice modificarea articolelor prevazute la alineatul 1) intra in vigoare la o luna dupaprimirea de catre Directorul general, din partea a trei patrimi din tarilecare erau membre ale Adunarii in momentul cind a fost adoptata modificarea,a notificarilor scrise de acceptare, efectuate in conformitate cu normeleconstitutionale respective. Orice modificare a acestor articole, acceptatain acest fel, leaga toate tarile care sint membre ale Adunarii in momentulin care modificarea intra in vigoare, sau care vor deveni membre ale eila o data ulterioara; totusi, orice modificare care mareste obligatiilefinanciare ale tarilor Uniunii nu leaga decit pe acelea dintre ele careau notificat acceptarea modificarii respective.
Articolul 18
1) Prezenta Conventieva fi supusa unor revizuiri in vederea introducerii imbunatatirilor caresint de natura sa perfectioneze sistemul Uniunii.
2) In acest scop,conferinte ale delegatiilor acestor tari vor avea loc, succesiv, intr-unadin tarile Uniunii.
3) Modificarile articolelor13 pina la 17 sint supuse dispozitiilor articolului 17.
Articolul 19
S-a convenit ca tarileUniunii sa-si rezerve dreptul de a incheia intre ele, in mod separat, aranjamentespeciale pentru protectia proprietatii industriale, in masura in care acestearanjamente nu ar contraveni dispozitiilor prezentei Conventii.
Articolul 20
1. a) Fiecare taraa Uniunii care a semnat prezentul Act poate sa-l ratifice si, daca nu l-asemnat, poate sa adere la el. Instrumentele de ratificare sau de aderarese depun Directorului general.
b)Fiecare tara a Uniunii poate sa declare, in instrumentul sau de ratificaresau de aderare, ca ratificarea sau aderarea sa nu se aplica:
I) articolelor1 pina la 12 sau
II) articolelor13 pina la 17
c)Fiecare tara a Uniunii care, in conformitate cu subalineatul b) a exclusde la efectele ratificarii sau aderarii sale unul din cele doua grupuride articole prevazute la subalineatul respectiv, poate sa declare, oricinddupa aceea, ca ea extinde efectele ratificarii sau aderarii sale asupraacestui grup de articole. O astfel de declaratie se depune Directoruluigeneral.
2. a) Articolele1 pina la 12 intra in vigoare, fata de primele 10 tari ale Uniunii careau depus instrumentele de ratificare sau de aderare, fara a face o declaratiein sensul ingaduit de alineatul 1) b) I), la trei luni dupa depunerea celuide-al zecelea din aceste instrumente de ratificare sau de aderare.
b)Articolele 13 pina la 17 intra in vigoare fata de primele zece tari aleUniunii care au depus instrumentele de ratificare sau de aderare, faraa face o declaratie in sensul ingaduit de alineatul 1) b) II), la treiluni dupa depunerea celui de-al zecelea din aceste instrumente de ratificaresau de aderare.
c)Sub rezerva intrarii in vigoare initiale, in conformitate cu dispozitiilesubalineatelor a) si b), a fiecaruia dintre cele doua grupuri de articoleprevazute la alineatul 1) b) I) si II) si sub rezerva dispozitiilor alineatului1) b), articolele 1 pina la 17 intra in vigoare fata de orice alta taraa Uniunii, in afara de cele prevazute la subalineatele a) si b), care depuneun instrument de ratificare sau de aderare, precum si fata de orice taraa Uniunii care depune o declaratie in aplicarea alineatului 1)c), la treiluni dupa data notificarii unei astfel de depuneri de catre Directorulgeneral, in afara cazului cind in instrumentul sau in declaratia depusas-ar fi indicat o data posterioara. In acest ultim caz, prezentul Act intrain vigoare fata de tara respectiva la data astfel indicata.
3) Fata de fiecaretara a Uniunii care depune un instrument de ratificare sau de aderare,articolele 18 pina la 30 intra in vigoare la prima data la care unul dintregrupurile de articole prevazute la alineatul b), oricare ar fi acesta,intra in vigoare fata de aceasta tara, in conformitate cu alineatul 2)a, b) sau c)
Articolul 21
1) Orice tara dinafara Uniunii poate sa adere la prezentul Act si sa devina, prin aceasta,membra a Uniunii. Instrumentele de aderare se depun Directorului general.
2) a) Fata de oricetara din afara Uniunii, care a depus instrumentul sau de aderare cu o lunasau mai mult, inainte de data intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentuluiact, acesta intra in vigoare la data la care dispozitiile sale privindaplicarea articolului 20 2)a) sau b) au intrat in vigoare pentru primadata, in afara cazului cind in instrumentul de aderare s-ar fi indicato data posterioara, totusi:
I) dacaarticolele 1 pina la 12 nu au intrat in vigoare la aceasta data, o astfelde tara va fi legata, in timpul perioadei interimare inainte de intrareain vigoare a acestor dispozitii si, in locul lor, prin articolele 1 pinala 12 ale Actului de la Lisabona.
II) daca articolele13 pina la 17 nu au intrat in vigoare la aceasta data, o astfel de tarava fi legata, in timpul perioadei interimare inainte de intrarea in vigoarea acestor dispozitii, si in locul lor, prin articolele 13 si 14, 3), 4)si 5) ale Actului de la Lisabona.
Daca o tara indica o data posterioarain instrumetul sau de aderare, prezentul Act intra in vigoare pentru aceastatara la data astfel indicata.
b)Pentru orice tara din afara Uniunii care a depus instrumentul sau de aderarela o data posterioara intrarii in vigoare a numai unuia din grupurile dearticole prevazute de prezentul Act, sau la o data care precede cu maiputin de o luna aceasta intrare in vigoare, prezentul Act intra in vigoaresub rezerva celor prevazute la subalineatul a), la trei luni dupa datala care notificarea aderarii sale a fost facuta de Directorul general,in afara cazului cind in instrumentul de aderare s-ar fi indicat o dataposterioara. In acest ultim caz, prezentul Act intra in vigoare pentruaceasta tara la data astfel indicata.
3) Pentru orice tarain afara Uniunii care a depus instrumentul sau de aderare dupa data intrariiin vigoare a prezentului Act in intregimea lui, sau care l-a depus cu maiputin de o luna inainte de aceasta data, prezentul Act intra in vigoarela trei luni dupa data la care notificarea aderarii sale a fost facutade Directorul general, in afara cazului cind in instrumentul de aderares-ar fi indicat o data posterioara . In acest ultim caz, prezentul Actintra in vogoare pentru aceasta tara la data astfel indicata.
Articolul 22
Sub rezerva exceptiilorposibile prevazute de articolele 20 1) b) si 28 2), ratificarea sau aderareava atrage cu deplin drept acceptarea tuturor clauzelor si asigurarea tuturoravantajelor stipulate de prezentul Act.
Articolul 23
Dupa intrarea in vigoarea prezentului Act in intregimea lui, o tara nu va putea sa adere la Acteleanterioare ale acestei Conventii.
Articolul 24
1) Orice tara poatesa declare in instrumentul sau de ratificare sau de aderare, sau poateoricind dupa aceasta sa informeze pe Directorul general, ca prezenta Conventiese aplica totalitatii sau unei parti a teritoriilor sale, desemnate indeclaratie sau in notificare, pentru ale caror relatii externe isi asumaresponsabilitatea.
2) Orice tara carea facut o astfel de declaratie sau o astfel de notificare poate, oricind,sa notifice Directorului general ca prezenta Conventie inceteaza a se maiaplica totalitatii sau unei parti a acestor teritorii.
3. a) Orice declaratiefacuta in virtutea alineatului 1) produce efect la aceeasi data la careproduce efect ratificarea sau aderarea al carei instrument o include, siorice notificare efectuata in virtutea acestui alineat produce efect latrei luni de la comunicarea ei de catre Directorul general.
b)Orice notificare facuta in virtutea alineatului 2) produce efect dupa douasprezeceluni de la primirea ei de catre Directorul general.
Articolul 25
1) Orice tara partela prezenta Conventie se obliga sa adopte, in conformitate cu constitutiasa, masurile necesare pentru a asigura aplicarea prezentei Conventii.
2) S-a convenit ca,in momentul cind o tara va depune instrumentul sau de ratificare sau deaderare, ea va fi in masura, in conformitate cu legislatia sa interna,sa aplice dispozitiile prezentei Conventii.
Articolul 26
1) Prezenta Conventieramine in vigoare fara limita de durata.
2) Orice tara poatesa denunte prezentul Act printr-o notificare adresata Directorului general.Aceasta denuntare atrage si denuntarea tuturor Actelor anterioare si eanu-si poate produce efectul decit fata de tara care a facut-o, Conventiaraminind in vigoare si executorie fata de celelalte tari ale Uniunii.
3) Denuntarea produceefect la un an dupa ziua in care Directorul general a primit notificarea.
4) Facultatea dedenuntare prevazuta de prezentul articol nu poate fi exercitata de o tarainainte de expirarea unui termen de 5 ani, socotind de la data la careea a devenit membra a Uniunii.
Articolul 27
1) Prezentul Actinlocuieste, in relatiile dintre tarile fata de care el se aplica si inmasura in care el se aplica, Conventia de la Paris din 20 martie 1883 siactele de revizuire care au urmat.
2) a) Fata de tarilecarora nu li se aplica prezentul Act sau nu li se aplica in intregimealui, dar carora li se aplica Actul de la Lisabona din 31 octombrie 1958,acesta din urma ramine in vigoare in intregimea lui sau in masura in carenu este inlocuit de prezentul Act in virtutea alineatului 1).
b)De asemenea, fata de tarile carora nu li se aplica nici prezentul Act,nici parti ale acestuia, nici Actul de la Lisabona, Actul de la Londradin 2 iunie 1934 ramine in vigoare in intregimea lui sau in masura in carenu este inlocuit de prezentul Act in virtutea alineatului 1).
c)De asemenea, fata de tarile carora nu li se aplica nici prezentul Act,nici parti ale acestuia, nici Actul de la Lisabona, nici Actul de la Londra,Actul de la Haga din 6 noiembrie 1925 ramine in vigoare in intregimea luisau in masura in care nu este inlocuit de prezentul Act in virtutea alineatului1).
3) Tarile din afaraUniunii care devin parte la prezentul Act il aplica fata de orice taraa Uniunii care nu este parte la acest Act sau care, desi este parte lael, a facut declaratia prevazuta la articolul 20 1) b) I). Aceste tariadmit ca tara respectiva a Uniunii sa aplice fata de ele dispozitiile celuimai recent Act la care este parte .
Articolul 28
1) Orice diferendintre doua sau mai multe tari ale Uniunii, cu privire la interpretareasau la aplicarea prezentei Conventii care nu va fi solutionat pe caleanegocierilor, poate fi adus in fata Curtii Internationale de Justitie deuna din tarile in cauza, printr-o cerere facuta in conformitate cu StatutulCurtii, in afara cazului cind tarile in cauza vor conveni asupra unui altmod de solutionare. Biroul international va fi informat de tara care afacut cererea despre diferendul adus in fata Curtii; el va aduce aceastala cunostinta celorlalte tari ale Uniunii. 2) Orice tara poate sadeclare, in momentul cind semneaza prezentul Act sau cind depune instrumentulsau de ratificare sau de aderare, ca ea nu se considera legata de dispozitiilealineatului 1). In cazul unor diferende intre o astfel de tara si oricealta tara a Uniunii, dispozitiile alineatului 1) nu se aplica.
3) Orice tara carea facut o declaratie in conformitate cu dispozitiile alineatului 2) poate,oricind, sa o retraga printr-o notificare adresata Directorului general.
Articolul 29
1) a) PrezentulAct este semnat intr-un singur exemplar in limba franceza si depus pe lingaGuvernul Suediei.
b)Dupa consultarea guvernelor interesate, Directorul general va intocmi texteleoficiale in limbile germana, engleza, spaniola, italiana, portugheza sirusa si in alte limbi pe care Adunarea va putea sa le indice.
c)In caz de contestatie cu privire la interpretarea diferitelor texte, textulfrancez este cel autentic.
2) Prezentul Actramine deschis semnaturilor, la Stockholm, pina la 13 ianuarie 1968.
3) Directorul generaltransmite doua copii de pe textul semnat al prezentului Act, certificatepentru conformitate de Guvernul Suediei, guvernelor tuturor tarilor Uniuniisi, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
4) Directorul generalinregistreaza prezentul Act la Secretariatul Natiunilor Unite.
5) Directorul generalnotifica guvernelor tuturor tarilor Uniunii semnaturile, depunerea instrumentelorde ratificare sau de aderare si a declaratiilor cuprinse in aceste instrumentesau facute in aplicarea articolului 20 1) c), intrarea in vigoare a tuturordispozitiilor prezentului Act, notificarile de denuntare si notificarilefacute in aplicarea articolului 24.
Articolul 30
1) Pina la intrareain functie a primului Director general, mentiunile din prezentul Act cuprivire la Biroul international al Organizatiei sau la Directorul generalsint considerate ca se refera la Biroul Uniunii, respectiv la Directorulacesteia.
2) Tarile Uniunii,care nu sint legate de articolele 13 pina la 17, pot sa exercite, timpde cinci ani dupa intrarea in vigoare a Conventiei care instituie Organizatia,daca vor dori, drepturile prevazute de articolele 13 pina la 17 ale prezentuluiAct, ca si cind ele ar fi legate de aceste articole. Orice tara care vadori sa exercite aceste drepturi va depune in acest scop Directorului generalo notificare, facuta in scris, care produce efect la data primirii ei.Tarile care vor proceda astfel vor fi considerate ca membre ale Adunariipina la expirarea perioadei respective.
3) Atit timp cittarile Uniunii nu vor deveni toate membre ale Organizatiei, Biroul internationalal Organizatiei functioneaza, de asemenea, in calitate de Birou al Uniunii,iar Directorul general, in calitate de Director al acestui Birou.
4) Atunci cind toatetarile Uniunii vor deveni membre ale Organizatiei, drepturile, obligatiilesi bunurile Biroului Uniunii trec asupra Biroului international al Organizatiei.
Tratatul privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la 27 octombrie 1994, la care România a aderat prin Legea nr.4/1998 - M.Of.nr.10/14.01.1998
TRATAT din 27 octombrie 1994
privind dreptul marcilor*)
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 14 ianuarie 1998
————-
*) Traducere.
ART. 1
Expresii prescurtate
In sensul prezentului tratat si an afara cazului an care un sens diferit este indicat an mod expres:
(i) prin oficiu se antelege organismul ansarcinat de o parte contractanta cu anregistrarea marcilor;
(ii) prin anregistrare se antelege anregistrarea unei marci de catre oficiu;
(iii) prin cerere se antelege o cerere de anregistrare;
(iv) termenul persoana desemneaza atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica;
(v) prin titular se antelege persoana anscrisa an registrul marcilor an calitate de titular al anregistrarii;
(vi) prin registrul marcilor se antelege colectia de date, detinuta de un oficiu, care cuprinde continutul tuturor anregistrarilor si toate datele anscrise an ceea ce priveste toate anregistrarile, oricare ar fi suportul material pe care respectivele date sunt pastrate;
(vii) prin Conventia de la Paris se antelege Conventia de la Paris privind protectia proprietatii industriale, semnata la Paris la 20 martie 1883, asa cum a fost revizuita si modificata;
(viii) prin Clasificarea de la Nisa se antelege clasificarea instituita prin Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internationala a produselor si serviciilor an scopul anregistrarii marcilor, semnat la Nisa la 15 iunie 1957, asa cum a fost revizuit si modificat;
(ix) prin parte contractanta se antelege orice stat sau orice organizatie interguvernamentala, parte la prezentul tratat;
(x) termenul instrument de ratificare desemneaza, de asemenea, instrumentele de acceptare si de aprobare;
(xi) prin Organizatie se antelege Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale;
(xii) prin director general se antelege directorul general al Organizatiei;
(xiii) prin regulament de aplicare se antelege regulamentul de aplicare a prezentului tratat mentionat la art. 17.
ART. 2
Marcile la care se aplica tratatul
(1) [Natura marcilor] a) Prezentul tratat se aplica marcilor alcatuite din semne vizibile, intelegandu-se ca numai partile contractante care accepta sa anregistreze marcile tridimensionale sunt obligate sa aplice prevederile prezentului tratat acestor marci.
b) Prezentul tratat nu se aplica marcilor holograme si marcilor care nu sunt alcatuite din semne vizibile, an special marcilor sonore si marcilor olfactive.
(2) [Tipuri de marci] a) Prezentul tratat se aplica marcilor referitoare la produse (marci de produse) sau la servicii (marci de servicii) ori an acelasi timp la produse si servicii.
b) Prezentul tratat nu se aplica marcilor colective, marcilor de certificare si marcilor de garantie.
ART. 3
Cererea
(1) [Indicatii sau elemente care apar an cerere sau care ansotesc cererea; taxa]
a) Orice parte contractanta poate solicita ca o cerere sa contina toate sau o parte dintre indicatiile sau elementele urmatoare:
(i) o solicitare de anregistrare;
(ii) numele si adresa solicitantului;
(iii) numele unui stat caruia solicitantul ai este resortisant, daca el este resortisant al unui stat, numele unui stat an care solicitantul asi are domiciliul, daca este cazul, si numele unui stat an care solicitantul are o antreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa, daca este cazul;
(iv) an cazul an care solicitantul este o persoana juridica, forma juridica a acestei persoane juridice, cat si statul a carui legislatie a servit drept cadru la constituirea respectivei persoane juridice si, daca este cazul, diviziunea teritoriala a acestui stat;
(v) an cazul an care solicitantul are un mandatar, numele si adresa acestuia;
(vi) an cazul an care, an baza art. 4 (2) b), trebuie facuta alegerea domiciliului, domiciliul ales;
(vii) an cazul an care solicitantul doreste sa beneficieze de proprietatea unei cereri anterioare, o declaratie care revendica prioritatea respectivei cereri anterioare, ansotita de indicatii si justificari an sprijinul declaratiei de prioritate, care pot fi cerute conform art. 4 al Conventiei de la Paris;
(viii) an cazul an care solicitantul doreste sa beneficieze de o protectie care rezulta din prezentarea produselor sau a serviciilor antr-o expozitie, o declaratie an acest sens, ansotita de indicatii an sprijinul acestei declaratii, conform dispozitiilor legislatiei partii contractante;
(ix) an cazul an care oficiul partii contractante foloseste caractere (litere si cifre) pe care le considera standard si an cazul an care solicitantul doreste ca marca sa fie anregistrata si publicata an aceste caractere standard, o declaratie an acest sens;
(x) an cazul an care solicitantul doreste sa revendice culoarea ca element distinctiv al marcii, o declaratie an acest sens, precum si indicatia culorii sau a culorilor revendicate si, pentru fiecare culoare, indicatia partilor principale ale marcii, care au aceasta culoare;
(xi) an cazul an care marca este o marca tridimensionala, o declaratie care precizeaza aceasta;
(xii) una sau mai multe reproduceri ale marcii;
(xiii) o transliterare a marcii sau a anumitor parti ale marcii;
(xiv) o traducere a marcii sau a anumitor parti ale marcii;
(xv) numele produselor sau al serviciilor pentru care se solicita anregistrarea, grupate conform claselor Clasificarii de la Nisa, fiecare grupa de produse sau de servicii fiind prezentata an ordinea claselor din respectiva clasificare si precedata de numarul clasei careia ai apartin;
(xvi) semnatura persoanei mentionate la alin. (4);
(xvii) o declaratie de intentie de folosire a marcii, conform dispozitiilor legislatiei partii contractante.
b) Solicitantul poate depune, an locul declaratiei de intentie de folosire a marcii, mentionata la lit. a) (xvii), sau, pe langa aceasta, o declaratie de folosire efectiva a marcii si dovada corespunzatoare, conform dispozitiilor legislatiei partii contractante.
c) Orice parte contractanta poate solicita ca, pentru cerere, anumite taxe sa fie platite la oficiu.
(2) [Prezentarea] In ceea ce priveste conditiile referitoare la prezentarea cererii, nici o parte contractanta nu respinge cererea:
(i) an cazul an care cererea este prezentata an scris, pe hartie, daca ea este prezentata, sub rezerva alin. (3), pe un formular corespunzator formularului de cerere prevazut an regulamentul de aplicare;
(ii) an cazul an care partea contractanta autorizeaza transmiterea de comunicari la oficiu, prin telecopie, si an cazul an care cererea este astfel transmisa, daca documentul pe hartie, obtinut ca urmare a acestei transmiteri, corespunde, sub rezerva alin. (3), formularului de cerere mentionat la pct. (i);
(3) [Limba] Orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa fie redactata an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu.
In cazul an care oficiul admite mai mult de o limba oficiala, se poate cere solicitantului sa andeplineasca orice alta conditie referitoare la limbile oficiale care se aplica cu privire la oficiu, sub rezerva ca nu se poate solicita ca cererea sa fie redactata an mai mult de o limba oficiala.
(4) [Semnatura] a) Semnatura mentionata la alin. (1) a) (xvi) poate fi aceea a solicitantului sau aceea a mandatarului sau.
b) In pofida lit. a), orice parte contractanta poate cere ca declaratiile mentionate la alin. (1) a) (xvii) si b) sa fie semnate de solicitant, chiar daca acesta are un mandatar.
(5) [O singura cerere pentru produse sau servicii cu mai multe clase] Una si aceeasi cerere se poate referi la mai multe produse sau servicii, care apartin uneia sau mai multor clase potrivit Clasificarii de la Nisa.
(6) [Folosirea efectiva] Orice parte contractanta poate cere ca, an cazul an care o declaratie de intentie de folosire a marcii a fost depusa an baza alin. (1) a) (xvii), solicitantul sa prezinte oficiului, antr-un termen fixat de legislatia sa, sub rezerva termenului minim stabilit an regulamentul de aplicare, dovada folosirii efective a marcii, conform dispozitiilor respectivei legislatii.
(7) [Interdictia altor conditii] Nici o parte contractanta nu poate cere ca alte conditii decat cele care sunt enuntate la alin. (1)-(4) si (6) sa fie andeplinite an ceea ce priveste cererea. In mod special, conditiile urmatoare nu pot fi pretinse atata timp cat cererea este an curs de solutionare:
(i) remiterea unui certificat sau a unui extras de la un registru al comertului;
(ii) indicatia conform careia solicitantul exercita o activitate industriala sau comerciala, cat si prezentarea dovezii corespunzatoare;
(iii) indicatia ca solicitantul exercita o activitate care corespunde produselor sau serviciilor enumerate an cerere, cat si prezentarea dovezii corespunzatoare;
(iv) prezentarea dovezii anscrierii marcii an registrul marcilor unei alte parti contractante sau al unui stat parte la Conventia de la Paris, care nu este o parte contractanta, cu conditia ca solicitantul sa nu invoce art. (6) quinquies din Conventia de la Paris.
(8) [Dovezi] Orice parte contractanta poate cere ca, an cursul examinarii cererii, anumite dovezi sa fie furnizate oficiului, an cazul an care oficiul se poate indoi an mod just de veridicitatea oricarei indicatii sau oricarui element care apare an cerere.
ART. 4
Mandatar; alegere de domiciliu
(1) [Mandatari autorizati an exercitarea functiei] Orice parte contractanta poate cere ca orice mandatar instituit pentru o procedura an fata oficiului sa fie un mandatar autorizat an exercitarea functiei pe langa oficiu.
(2) [Instituire obligatorie de mandatar; alegere de domiciliu] a) Orice parte contractanta poate cere ca, pentru o procedura an fata oficiului, oricare persoana care nu are nici domiciliu, nici antreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa pe teritoriul sau sa fie reprezentata de un mandatar.
b) Orice parte contractanta poate, an masura an care nu cere instituirea de mandatar conform lit. a), sa ceara ca, pentru o procedura an fata oficiului, oricare persoana care nu are nici domiciliu, nici antreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa pe teritoriul sau sa aleaga un domiciliu pe acest teritoriu.
(3) [Imputernicire] a) In cazul an care o parte contractanta permite sau cere ca un solicitant, un titular sau oricare alta persoana interesata sa fie reprezentata pe langa oficiu de un mandatar, ea poate cere ca instituirea mandatarului sa fie facuta printr-o comunicare distincta, denumita an continuare amputernicire, care sa poarte numele si semnatura solicitantului, ale titularului sau ale celeilalte persoane, dupa caz.
b) Imputernicirea se poate aplica la una sau mai multe cereri, sau la una sau mai multe anregistrari, indicate an amputernicire sau, sub rezerva oricarei exceptii mentionate de persoana care instituie mandatarul, tuturor cererilor sau tuturor anregistrarilor existente sau viitoare ale acestei persoane.
c) Imputernicirea poate limita la anumite acte dreptul de actiune al mandatarului. Orice parte contractanta poate cere ca orice amputernicire, care confera mandatarului dreptul de a retrage o cerere sau de a renunta la o anregistrare, sa mentioneze an mod expres aceasta.
d) In cazul an care o comunicare este prezentata la oficiu de catre o persoana care se prezinta an respectiva comunicare ca fiind mandatar, dar oficiul nu este an momentul primirii comunicarii an posesia amputernicirii cerute, partea contractanta poate cere ca amputernicirea sa fie prezentata oficiului an termenul pe care aceasta al fixeaza, sub rezerva termenului minim stabilit an regulamentul de aplicare. Orice parte contractanta poate prevedea ca, an cazul an care amputernicirea nu a fost transmisa la oficiu an termenul pe care aceasta al fixeaza, comunicarea facuta de respectiva persoana nu produce nici un efect.
e) In ceea ce priveste conditiile referitoare la prezentarea si la continutul amputernicirii, nici o parte contractanta nu refuza efectele amputernicirii:
(i) an cazul an care amputernicirea este prezentata an scris, pe hartie, daca este prezentata, sub rezerva alin. (4), pe un formular corespunzator formularului prevazut an regulamentul de aplicare pentru amputernicire;
(ii) an cazul an care partea contractanta autorizeaza transmiterea de comunicatii la oficiu, prin telecopie, si cand amputernicirea este astfel transmisa, daca documentul pe hartie, obtinut ca urmare a acestei transmiteri, corespunde, sub rezerva alin. (4), formularului mentionat la pct. (i).
(4) [Limba] Orice parte contractanta poate cere ca amputernicirea sa fie redactata an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu.
(5) [Mentionarea amputernicirii] Orice parte contractanta poate cere ca orice comunicare adresata oficiului de un mandatar, an scopul unei proceduri an fata oficiului, sa contina mentiunea amputernicirii an baza careia mandatarul actioneaza.
(6) [Interdictia altor conditii] Nici o parte contractanta nu poate cere ca alte conditii decat cele care sunt enuntate la alin. (3)-(5) sa fie andeplinite an ceea ce priveste elementele la care se refera aceste alineate.
(7) [Dovezi] Orice parte contractanta poate cere ca anumite dovezi sa fie prezentate oficiului, an cazul an care oficiul se poate indoi an mod just de veridicitatea vreunei indicatii care apare antr-una dintre comunicarile mentionate la alin. (2)-(5).
ART. 5
Data de depozit
(1) [Conditii autorizate] a) Sub rezerva lit. b) si a alin. (2), o parte contractanta acorda ca data de depozit unei cereri data la care oficiul a primit indicatiile si elementele de mai jos, an limba ceruta an baza art. 3(3):
(i) indicatia, explicita sau implicita, ca anregistrarea unei marci este ceruta;
(ii) indicatii care permit stabilirea identitatii solicitantului;
(iii) indicatii suficiente pentru a intra an legatura cu solicitantul sau mandatarul sau, eventual prin corespondenta;
(iv) o reproducere suficient de clara a marcii a carei anregistrare este ceruta;
(v) lista produselor sau a serviciilor pentru care anregistrarea este ceruta;
(vi) an cazul an care art. 3(1) a) (xvii) sau b) se aplica, declaratia mentionata la art. 3(1) a) (xvii) sau declaratia si dovada mentionate la art. 3(1) b) respectiv, conform dispozitiilor legislatiei partii contractante; daca aceasta legislatie o cere, aceste declaratii trebuie sa fie semnate de solicitant, chiar daca el are un mandatar.
b) Orice parte contractanta poate atribui ca data de depozit a cererii data la care oficiul a primit numai o parte si nu toate indicatiile si elementele mentionate la lit. a) sau le-a primit antr-o alta limba decat cea care este ceruta an baza art. 3(3).
(2) [Conditia suplimentara autorizata] a) O parte contractanta poate prevedea ca nici o data de depozit nu se acorda atata timp cat taxele cerute nu sunt platite.
b) O parte contractanta nu poate aplica conditia mentionata la lit. a) decat daca ar aplica-o an momentul an care devine parte la prezentul tratat.
(3) [Corectari si termene] Modalitatile de urmat pentru a efectua corectari an cadrul alin. (1) si (2) si termenele care se aplica an domeniu sunt fixate an regulamentul de aplicare.
(4) [Interdictia altor conditii] Nici o parte contractanta nu poate cere ca alte conditii decat cele care sunt enuntate la alin. (1) si (2) sa fie andeplinite an ceea ce priveste data de depozit.
ART. 6
O singura anregistrare pentru produse sau servicii cu mai multe clase
In cazul an care produse sau servicii care apartin mai multor clase din Clasificarea de la Nisa figureaza an una si aceeasi cerere, aceasta cerere da nastere, la o singura anregistrare.
ART. 7
Divizarea cererii si anregistrarii
(1) [Divizarea cererii] a) Orice cerere care se refera la mai multe produse sau servicii, denumita an continuare cerere initiala, poate:
(i) cel putin pana la decizia oficiului privind anregistrarea marcii;
(ii) an cursul oricarei proceduri de opunere la decizia oficiului de a inregistra marca;
(iii) an cursul oricarei proceduri de recurs impotriva deciziei privind anregistrarea marcii, sa fie divizata de solicitant sau, la cererea acestuia, an mai multe cereri, denumite an continuare cereri divizionare, produsele sau serviciile cererii initiale fiind repartizate antre cererile divizionare. Cererile divizionare pastreaza data de depozit a cererii initiale si, daca este cazul, beneficiul dreptului de prioritate.
b) Sub rezerva lit. a), orice parte contractanta este libera sa impuna conditii pentru divizarea unei cereri, inclusiv plata taxelor.
(2) [Divizarea anregistrarii] Alin. (1) se aplica mutatis mutandis la divizarea unei anregistrari. Aceasta divizare este autorizata:
(i) an cursul oricarei proceduri an cadrul careia validitatea anregistrarii este contestata de un tert an fata oficiului;
(ii) an cursul oricarei proceduri de recurs impotriva unei decizii luate de oficiu an cadrul procedurii mai sus citate, cu toate acestea, o parte contractanta poate exclude posibilitatea de a diviza anregistrarile, daca legislatia sa permite tertilor de a face opozitie la anregistrarea unei marci anainte ca aceasta sa fie anregistrata.
ART. 8
Semnatura
(1) [Comunicarea pe hartie] In cazul an care o comunicare la oficiul unei parti contractante este facuta pe hartie si atunci cand se cere o semnatura, aceasta parte contractanta:
(i) trebuie, sub rezerva pct. (iii), sa accepte o semnatura manuscrisa;
(ii) este libera sa autorizeze, an locul si spatiul unei semnaturi manuscrise, utilizarea altor forme de semnatura, cum ar fi o semnatura imprimata sau aplicata prin folosirea unui timbru sau utilizarea unei stampile;
(iii) poate cere ca, an cazul an care persoana fizica semnatara a comunicarii este resortisant al respectivei parti contractante si daca ea are adresa pe teritoriul acesteia, o stampila sa fie utilizata an locul si spatiul unei semnaturi manuscrise;
(iv) poate, an cazul utilizarii unei stampile, sa ceara ca aceasta sa fie ansotita de indicarea an litere a numelui persoanei fizice a carei stampila este utilizata.
(2) [Comunicarea prin telecopie] a) In cazul an care o parte contractanta autorizeaza transmiterea de comunicari la oficiu prin fax, ea trebuie sa considere comunicarea ca semnata, daca, pe imprimanta produsa de fax, figureaza reproducerea semnaturii sau reproducerea stampilei cu, daca este ceruta an baza alin. (1) (iv), indicatia an litere a numelui persoanei fizice a carei stampila este utilizata.
b) Partea contractanta mentionata la lit. a) poate cere ca documentul a carui reproducere a fost transmisa prin fax sa fie depus la oficiu antr-un termen stabilit, sub rezerva termenului minim prescris an regulamentul de aplicare.
(3) [Comunicarea prin mijloace electronice] In cazul an care o parte contractanta autorizeaza transmiterea de comunicari la oficiu prin mijloace electronice, ea trebuie sa considere o comunicare ca semnata, daca aceasta permite identificarea expeditorului sau prin mijloace electronice, an conditiile prescrise de partea contractanta.
(4) [Interdictia de a cere o certificare] Nici o parte contractanta nu poate cere ca o semnatura sau un alt mijloc de identificare personala, mentionat la alineatele de mai sus, sa fie atestat, recunoscut pentru conformitate de un functionar public, autentificat, legalizat sau certificat antr-un alt mod, an afara de exceptia prevazuta de legislatia partii contractante pentru cazul an care semnatura se refera la renuntarea la o anregistrare.
ART. 9
Clasificarea produselor sau serviciilor
(1) [Indicarea produselor sau serviciilor] Fiecare anregistrare si orice publicare, efectuata de un oficiu, avand ca obiect o cerere sau o anregistrare, si care poarta indicatia de produse sau servicii, mentioneaza aceste produse sau servicii prin numerele lor, grupate conform claselor Clasificarii de la Nisa, fiecare grupa de produse sau servicii fiind precedata de numarul clasei din aceasta clasificare, careia ai apartine, si fiind prezentata an ordinea claselor respectivei clasificari.
(2) [Produse sau servicii din aceeasi clasa sau din clase diferite] a) Produsele sau serviciile nu pot fi considerate ca similare pe motiv ca, antr-o anregistrare sau o publicare a oficiului, ele apar an aceeasi clasa a Clasificarii de la Nisa.
b) Produsele sau serviciile nu pot fi considerate diferite pe motiv ca, antr-o anregistrare sau o publicare a oficiului, ele apar an clase diferite ale Clasificarii de la Nisa.
ART. 10
Schimbarea numelui sau adresa
(1) [Schimbarea numelui sau adresei titularului] a) In cazul survenirii unei schimbari care nu priveste persoana titularului, ci doar numele sau adresa acestuia, fiecare parte contractanta accepta ca cererea de anscriere a schimbarii de catre oficiu an registrul sau de marci sa fie prezentata antr-o comunicare semnata de titular sau de mandatarul sau, indicand numarul de anregistrare an discutie si schimbarea ce trebuie anscrisa. In ceea ce priveste conditiile referitoare la prezentarea cererii, nici o parte contractanta nu respinge cererea:
(i) an cazul an care cererea este prezentata an scris, pe hartie, daca ea este prezentata, sub rezerva lit. c), pe un formular corespunzator formularului de cerere prevazut an regulamentul de aplicare;
(ii) an cazul an care partea contractanta autorizeaza transmiterea de comunicari la oficiu prin fax si cand cererea este astfel transmisa, daca documentul pe hartie, obtinut ca urmare a acestei transmiteri, corespunde, sub rezerva lit. c), formularului de cerere mentionat la pct. (i).
b) Orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa indice:
(i) numele si adresa titularului;
(ii) daca titularul are un mandatar, numele si adresa acestuia;
(iii) daca titularul a facut alegerea domiciliului, domiciliul ales.
c) Orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa fie redactata an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu.
d) Orice parte contractanta poate solicita ca, pentru cerere, sa fie platita o taxa la oficiu.
e) O singura cerere este suficienta, chiar daca schimbarea priveste mai multe anregistrari, cu conditia ca numerele tuturor anregistrarilor an discutie sa fie indicate an cerere.
(2) [Schimbarea numelui sau a adresei solicitantului] Alin. (1) se aplica mutatis mutandis an cazul an care schimbarea priveste una sau mai multe cereri sau an acelasi timp una sau mai multe cereri si una sau mai multe anregistrari; cu toate acestea, an cazul an care o cerere nu are anca numar sau atunci cand numarul sau nu este cunoscut de solicitant sau de mandatar, cererea de schimbare trebuie sa permita identificarea acestei cereri antr-un alt mod, conform prevederilor din regulamentul de aplicare.
(3) [Schimbarea numelui sau adresei mandatarului sau schimbarea domiciliului ales] Alin. (1) se aplica mutatis mutandis oricarei schimbari de nume sau adresa a mandatarului eventual si oricarei schimbari a eventualului domiciliu ales.
(4) [Interdictia altor conditii] Nici o parte contractanta nu poate cere ca alte conditii decat cele care sunt enuntate la alin. (1)-(3) sa fie andeplinite an ceea ce priveste cererea mentionata an prezentul articol. Nu se poate cere an mod special sa fie prezentat un certificat privind schimbarea.
(5) [Dovezi] Orice parte contractanta poate cere ca anumite dovezi sa fie prezentate la oficiu, an cazul an care oficiul se poate indoi an mod just de veridicitatea vreunei indicatii care apare an cerere.
ART. 11
Schimbarea titularului
(1) [Schimbarea titularului anregistrarii] a) In cazul schimbarii persoanei titularului, fiecare parte contractanta accepta ca cererea de anscriere a schimbarii de catre oficiu an registrul sau de marci sa fie prezentata antr-o comunicare semnata de titularul sau de mandatarul sau ori de persoana care a devenit proprietar, denumit an continuare noul proprietar, sau de mandatarul sau, indicand numarul anregistrarii an discutie si schimbarea ce trebuie anscrisa. In ceea ce priveste conditiile referitoare la prezentarea cererii nici o parte contractanta nu respinge cererea:
(i) an cazul an care cererea este prezentata an scris, pe hartie, daca ea este prezentata, sub rezerva alin. (2) a), pe un formular corespunzator formularului de cerere prevazut an regulamentul de aplicare;
(ii) an cazul an care partea contractanta autorizeaza transmiterea de comunicari la oficiu prin fax si cand cererea este astfel transmisa, daca documentul pe hartie, obtinut ca urmare a acestei transmiteri, corespunde, sub rezerva alin. (2) a), formularului de cerere mentionat la pct. (i).
b) In cazul an care schimbarea titularului rezulta dintr-un contract, orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa indice acest lucru si sa fie ansotita, la alegerea partii solicitante, de unul dintre documentele urmatoare:
(i) o copie de pe contract; se va putea cere ca aceasta copie sa fie autentificata conform cu originalul de un functionar public sau de orice alta autoritate publica competenta;
(ii) un extras din contract, stabilind schimbarea titularului; se va putea cere ca acest extras sa fie autentificat conform cu originalul de un functionar public sau de orice autoritate publica competenta;
(iii) un certificat de cesiune neautentificat pentru conformitate, stabilit conform prevederilor regulamentului de aplicare, an ceea ce priveste forma si continutul, si semnat de titular si de noul proprietar;
(iv) un document de cesiune neautentificat pentru conformitate, stabilit conform prevederilor regulamentului de aplicare, an ceea ce priveste forma si continutul, si semnat de titular si de noul proprietar.
c) In cazul an care schimbarea titularului rezulta dintr-o fuziune, orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa indice acest lucru si ca ea sa fie ansotita de o copie de pe un document provenind de la autoritatea competenta si aducand dovada acestei fuziuni, cum ar fi copia de pe un extras din Registrul comertului, si ca aceasta copie sa fie autentificata conform cu originalul de autoritatea care a stabilit documentul sau de un functionar public ori de orice alta autoritate publica competenta.
d) In cazul an care are loc o schimbare cu privire la persoana unuia sau mai multor cotitulari, dar nu a tuturor, si atunci cand aceasta schimbare rezulta dintr-un contract sau dintr-o fuziune, orice parte contractanta poate cere ca fiecare cotitular care ramane sa consimta an mod expres la schimbare printr-un document semnat de acesta.
e) In cazul an care schimbarea titularului nu rezulta dintr-un contract sau dintr-o fuziune, ci dintr-un alt motiv, de exemplu prin efectul legii sau ca urmare a unei decizii judecatoresti, orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa indice acest lucru si sa fie ansotita de o copie de pe un document care aduce dovada acestei schimbari si ca aceasta copie sa fie autentificata conform cu originalul de catre autoritatea care a stabilit acest document sau de un functionar public ori de orice alta autoritate publica competenta.
f) Orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa indice:
(i) numele si adresa titularului;
(ii) numele si adresa noului proprietar;
(iii) numele unui stat caruia noul proprietar ai este resortisant, daca el este resortisant al unui stat, numele unui stat an care noul proprietar asi are domiciliul, daca este cazul, si numele unui stat an care noul proprietar are o antreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa, dupa caz;
(iv) an cazul an care noul proprietar este o persoana juridica, forma juridica a acestei persoane juridice, cat si statul, si, dupa caz, diviziunea teritoriala a acestui stat a carui legislatie a servit drept cadru la constituirea respectivei persoane juridice;
(v) an cazul an care titularul are un mandatar, numele si adresa acestuia;
(vi) daca titularul a facut alegerea unui domiciliu, domiciliul ales;
(vii) daca noul proprietar are un mandatar, numele si adresa acestuia;
(viii) daca noul proprietar este obligat sa faca alegerea unui domiciliu an baza art. 4 (2) b), domiciliul ales.
g) Orice parte contractanta poate solicita ca, pentru cerere, sa fie platita o taxa la oficiu.
h) O singura cerere este suficienta chiar an cazul an care schimbarea priveste mai multe anregistrari, cu conditia ca titularul si noul proprietar sa fie aceiasi pentru fiecare anregistrare si ca numerele tuturor anregistrarilor an discutie sa fie indicate an cerere.
i) In cazul an care schimbarea titularului nu priveste totalitatea produselor sau a serviciilor enumerate an anregistrarea titularului si atunci cand legea aplicabila permite anscrierea unei astfel de schimbari, oficiul procedeaza la o anregistrare distincta, care mentioneaza produsele sau serviciile la care face referire schimbarea de titular.
(2) [Limba; traducerea] a) Orice parte contractanta poate solicita ca cererea, certificatul de cesiune sau documentul de cesiune, mentionate la alin. (1), sa fie redactate an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu.
b) Orice parte contractanta poate cere ca, daca documentele mentionate la alin. (1) b) (i) si (ii), c) si e) nu sunt redactate an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu, cererea sa fie ansotita de o traducere sau de o traducere certificata pentru conformitate, an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu, a documentului cerut.
(3) [Schimbarea titularului cererii] Alin. (1) si (2) se aplica mutatis mutandis an cazul an care schimbarea titularului priveste una sau mai multe cereri sau an acelasi timp una sau mai multe cereri si una sau mai multe anregistrari; cu toate acestea, an cazul an care o cerere nu are anca numar sau daca numarul sau nu este cunoscut de solicitant sau de mandatarul sau, solicitarea trebuie sa permita identificarea acestei cereri antr-un alt mod, conform prevederilor regulamentului de aplicare.
(4) [Interdictia altor conditii] Nici o parte contractanta nu poate cere sa fie andeplinite alte conditii decat cele enuntate la alin. (1)-(3) an ceea ce priveste cererea mentionata an prezentul articol. Indeosebi conditiile urmatoare nu pot fi pretinse:
(i) sub rezerva alin. (1) c), remiterea unui certificat sau a unui extras de la Registrul comertului;
(ii) indicatia ca noul proprietar exercita o activitate industriala sau comerciala, cat si prezentarea dovezii corespunzatoare;
(iii) indicatia ca noul proprietar exercita o activitate care corespunde produselor sau serviciilor la care se refera schimbarea de titular, cat si prezentarea dovezii corespunzatoare;
(iv) o indicatie conform careia titularul a cedat, an totalitate sau an parte, noului proprietar, antreprinderea sa sau fondul de comert corespunzator, cat si prezentarea dovezii corespunzatoare;
(5) [Dovezi] Orice parte contractanta poate cere ca anumite dovezi sau, an cazul an care alin. (1) c) sau e) se aplica, unele dovezi suplimentare sa fie furnizate oficiului atunci cand oficiul se poate indoi an mod just de veridicitatea vreunei indicatii care apare an cerere sau an orice document mentionat an prezentul articol.
ART. 12
Rectificarea unei erori
(1) [Rectificarea unei erori referitoare la o anregistrare] a) Fiecare parte contractanta accepta ca cererea de rectificare a unei erori care a fost facuta an cerere sau antr-o alta solicitare comunicata oficiului, eroarea care este reprodusa an registrul sau de marci sau an orice publicatie a oficiului sa fie prezentate antr-o comunicare semnata de titular sau de mandatarul sau, indicand numarul anregistrarii an discutie, eroarea de rectificat si rectificarea care trebuie facuta. In ceea ce priveste conditiile referitoare la prezentarea cererii, nici o parte contractanta nu respinge cererea:
(i) an cazul an care cererea este prezentata an scris, pe hartie, daca ea este prezentata, sub rezerva literei c), pe un formular corespunzator formularului de cerere prevazut an regulamentul de aplicare;
(ii) an cazul an care partea contractanta autorizeaza transmiterea de comunicatii la oficiu prin fax si cand cererea este astfel transmisa, daca documentul pe hartie obtinut urmare acestei transmiteri corespunde, sub rezerva literei c), formularului de cerere mentionat la pct. (i).
b) Orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa indice:
(i) numele si adresa titularului;
(ii) daca titularul are un mandatar, numele si adresa acestuia;
(iii) daca titularul a facut alegerea domiciliului, domiciliul ales.
c) Orice parte contractanta poate solicita ca cererea sa fie redactata an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu.
d) Orice parte contractanta poate solicita ca, pentru cerere, sa fie platita o taxa la oficiu.
e) O singura cerere este suficienta, chiar an cazul an care rectificarea se refera la mai multe anregistrari al caror titular este una si aceeasi persoana, cu conditia ca eroarea si rectificarea cerute sa fie aceleasi pentru fiecare anregistrare si ca numerele tuturor anregistrarilor an discutie sa fie indicate an cerere.
(2) [Rectificarea unei erori referitoare la o cerere] Alin. (1) se aplica mutatis mutandis an cazul an care eroarea priveste una sau mai multe cereri sau, an acelasi timp, una sau mai multe cereri si una sau mai multe anregistrari; cu toate acestea, an cazul an care o cerere nu are anca numar sau daca numarul sau nu este cunoscut de solicitant sau de mandatarul sau, solicitarea trebuie sa permita identificarea acestei cereri antr-un alt mod, conform prevederilor regulamentului de aplicare.
(3) [Interdictia altor conditii] Nici o parte contractanta nu poate cere sa fie andeplinite alte conditii decat cele care sunt enuntate la alin. (1) si (2), an ceea ce priveste cererea mentionata an prezentul articol.
(4) [Dovezi] Orice parte contractanta poate cere ca anumite dovezi sa fie prezentate la oficiu, an cazul an care oficiul se poate indoi an mod just asupra faptului ca eroarea semnalata este an mod efectiv o eroare.
(5) [Erori comise de oficiu[ Oficiul unei parti contractante asi rectifica, ex officio sau la cerere, propriile erori fara a pretinde taxe.
(6) [Erori nerectificabile] Nici o parte contractanta nu este obligata sa aplice alin. (1), (2) si (5) la erorile care nu pot fi rectificate an baza legislatiei sale.
ART. 13
Durata si reannoirea anregistrarii
(1) [Indicatii sau elemente care apar an cererea de reinnoire sau care o ansotesc: taxa] a) Orice parte contractanta poate cere ca reannoirea unei anregistrari sa fie supusa depunerii unei cereri si ca aceasta cerere sa contina toate sau o parte dintre indicatiile urmatoare:
(i) indicatia ca o reinnoire este ceruta;
(ii) numele si adresa titularului;
(iii) numarul anregistrarii an discutie;
(iv) la alegerea partii contractante, data depunerii cererii din care a provenit anregistrarea an discutie sau data anregistrarii an discutie;
(v) daca titularul are un mandatar, numele si adresa acestuia;
(vi) an cazul an care titularul a facut alegerea domiciliului, domiciliul ales;
(vii) an cazul an care partea contractanta permite ca reannoirea unei anregistrari sa fie efectuata numai pentru anumite produse sau servicii anscrise an registrul marcilor si cand o astfel de reinnoire este ceruta, numele produselor sau al serviciilor anscrise an registru, pentru care reannoirea este ceruta, sau numele produselor sau al serviciilor anscrise an registru, pentru care reannoirea nu este ceruta, grupate conform claselor Clasificarii de la Nisa, fiecare grupa de produse sau servicii fiind precedata de numarul clasei din respectiva clasificare careia ai apartine si fiind prezentata an ordinea claselor din respectiva clasificare;
(viii) an cazul an care partea contractanta permite ca cererea de reinnoire sa fie depusa de o alta persoana decat titularul sau mandatarul sau si cand cererea este depusa de o astfel de persoana, numele si adresa acestei persoane.
(ix) semnatura titularului sau a mandatarului sau sau, an cazul an care pct. (viii) se aplica, semnatura persoanei mentionate la respectivul punct.
b) Orice parte contractanta poate pretinde ca pentru cererea de reinnoire sa fie platita oficiului o taxa. De andata ce taxa a fost platita pentru perioada corespunzatoare duratei initiale anregistrarii sau pentru perioada pentru care aceasta a fost reannoita, nu se poate cere nici o alta plata pentru mentinerea an vigoare a anregistrarii pe perioada an discutie. Taxele legate de remiterea unei declaratii sau de prezentarea unei dovezi referitoare la folosire nu sunt considerate, an scopul prezentului alineat lit. b), plati cerute pentru mentinerea an vigoare a unei anregistrari si prezentului alineat lit. b) nu are incidenta asupra acestor taxe.
c) Orice parte contractanta poate pretinde ca cererea de reinnoire sa fie prezentata si ca taxa corespunzatoare, mentionata mla lit. b), sa fie platita oficiului, an perioada fixata de legislatia sa, sub rezerva perioadelor minime prevazute an regulamentul de aplicare.
(2) [Prezentarea] In ceea ce priveste conditiile referitoare la prezentarea cererii de reinnoire, nici o parte contractanta nu respinge cererea:
(i) an cazul an care cererea este prezentata an scris, pe hartie, daca ea este prezentata, sub rezerva alin. (3), pe un formular corespunzator formularului de cerere prevazut an regulamentul de aplicare;
(ii) an cazul an care partea contractanta autorizeaza transmiterea de comunicari la oficiu prin fax si cand cererea este astfel transmisa, daca documentul pe hartie, obtinut ca urmare a acestei transmiteri, corespunde, sub rezerva alin. (3), formularului de cerere mentionat la pct. (i).
(3) [limba] Orice parte contractanta poate pretinde ca cererea de reinnoire sa fie redactata an limba sau antr-una dintre limbile admise de oficiu.
(4) [Interdictia altor conditii] Nici o parte contractanta nu poate cere sa fie andeplinite alte conditii decat cele care sunt enuntate la alin. (1)-(3) an ceea ce priveste o cerere de reinnoire. Indeosebi, elementele urmatoare nu pot fi pretinse:
(i) o reproducere sau alt mijloc care sa permita identificarea marcii;
(ii) prezentarea unei dovezi care stabileste ca marca a fost anregistrata sau ca anregistrarea sa a fost reannoita an registrul marcilor unei alte parti contractante;
(iii) remiterea unei declaratii sau prezentarea unei dovezi referitoare la folosirea marcii.
(5) [Dovezi] Orice parte contractanta poate pretinde ca, an cursul examinarii cererii de reinnoire, anumite dovezi sa fie prezentate la oficiu, an cazul an care oficiul se poate indoi an mod just de veridicitatea unei indicatii sau a unui element oarecare care figureaza an cererea de reinnoire.
(6) [Interdictia de a efectua o examinare de fond] Oficiul nici unei parti contractante nu poate, an vederea reannoirii, sa efectueze o examinare de fond a anregistrarii.
(7) [Durata] Durata initiala a anregistrarii si durata fiecarei reinnoiri sunt de 10 ani.
ART. 14
Observatii an cazul an care se ia an considerare un refuz
O cerere sau o solicitare depusa an baza art. (10)-(13) nu poate sa dea nastere, an totalitate sau an parte, la un refuz din partea unui oficiu, fara sa i se fi dat solicitantului, dupa caz, posibilitatea de a prezenta antr-un termen potrivit, observatiile asupra refuzului luat an considerare.
ART. 15
Obligatia de a se conforma Conventiei de la Paris
Orice parte contractanta se conformeaza dispozitiilor Conventiei de la Paris, care privesc marcile.
ART. 16
Marci de serviciu
Orice parte contractanta anregistreaza marcile de serviciu si aplica acestor marci dispozitiile Conventiei de la Paris, care privesc marcile de produse.
ART. 17
Regulament de aplicare
(1) [Continutul] a) Regulamentul de aplicare anexat la prezentul tratat cuprinde reguli referitoare la:
(i) probleme care, an termenii prezentului tratat, trebuie sa faca obiectul prevederilor regulamentului de aplicare;
(ii) orice detalii utile pentru aplicarea dispozitiilor prezentului tratat;
(iii) orice conditii, probleme sau proceduri de ordin administrativ.
b) Regulamentul de aplicare contine, de asemenea, formulare internationale tip.
(2) [Divergenta antre tratatul si regulamentul de aplicare] In caz de divergenta, dispozitiile prezentului tratat prevaleaza asupra celor din regulamentul de aplicare.
ART. 18
Revizuire; protocoale
(1) [Revizuirea] Prezentul tratat poate fi revizuit de o conferinta diplomatica.
(2) [Protocoale] In scopul unei mai bune armonizari a dreptului marcilor, pot fi adoptate protocoale de catre o conferinta diplomatica, an masura an care aceste protocoale nu ar contraveni dispozitiilor prezentului tratat.
ART. 19
Conditii si modalitati pentru a deveni parte la tratat
(1) [Conditii de andeplinit] Entitatile de mai jos pot semna si, sub rezerva alin. (2) si (3) si a art. 20 (1) si (3), pot deveni parti la prezentul tratat:
(i) orice stat membru al Organizatiei pentru care pot fi anregistrate marci la propriul sau oficiu;
(ii) orice organizatie interguvernamentala care administreaza un oficiu la care pot fi anregistrate marci cu efect pe teritoriul pe care se aplica tratatul constitutiv al organizatiei interguvernamentale, an toate statele sale membre sau an acelea ale statelor sale membre care sunt desemnate an acest scop an cererea corespunzatoare, sub rezerva ca toate statele membre ale organizatiei interguvernamentale sa fie membre ale Organizatiei;
(iii) orice stat membru al Organizatiei, pentru care pot fi anregistrate marci numai prin intermediul oficiului unui alt stat specificat, care este membru al Organizatiei;
(iv) orice stat membru al Organizatiei, pentru care pot fi anregistrate marci numai prin intermediul oficiului administrat de o organizatie interguvernamentala la care acest stat este membru;
(v) orice stat membru al Organizatiei, pentru care pot fi anregistrate marci numai prin intermediul unui oficiu comun unui grup de state membre ale Organizatiei.
(2) [Ratificarea sau aderarea] Orice entitate mentionata la alin. (1) poate depune:
(i) un instrument de ratificare, daca ea a semnat prezentul tratat;
(ii) un instrument de aderare, daca ea nu a semnat prezentul tratat.
(3) [Data la care depunerea produce efect] a) Sub rezerva lit. b), data la care depunerea unui instrument de ratificare sau aderare produce efect este:
(i) daca este vorba de un stat mentionat la alin. (1) (i), data la care instrumentul acestui stat este depus;
(ii) daca este vorba de o organizatie interguvernamentala, data la care instrumentul acestei organizatii interguvernamentale este depus;
(iii) daca este vorba de un stat mentionat la alin. (1) (iii), data la care urmatoarea conditie este andeplinita: instrumentul acestui stat a fost depus si instrumentul celuilalt stat specificat a fost depus;
(iv) daca este vorba de un stat mentionat la alin. (1) (iv), data care se ia an considerare an baza pct. (ii) de mai sus;
(v) daca este vorba de un stat membru la un grup de state mentionat la alin. (1) (v), data la care instrumentele tuturor statelor membre din grup au fost depuse.
b Orice instrument de ratificare sau de aderare al unui stat, denumit an prezentul alineat lit. b) instrument, poate fi ansotit de o declaratie an termenii careia respectivul instrument nu trebuie sa fie considerat depus decat daca instrumentul unui alt stat sau al unei organizatii interguvernamentale sau instrumentele a doua alte state sau cele ale unui alt stat si organizatii interguvernamentale ale caror nume sunt indicate si care andeplinesc conditiile necesare pentru a deveni parti la prezentul tratat sunt, de asemenea, depuse. Instrumentul care este ansotit de o astfel de declaratie este considerat a fi fost depus an ziua an care conditia indicata an declaratie este andeplinita. Cu toate acestea, an cazul an care, cu ocazia depunerii unui instrument indicat an declaratie, este el ansusi ansotit de o declaratie de acelasi tip, acest instrument este considerat depus an ziua an care conditia indicata an aceasta din urma declaratie este andeplinita.
c) Orice declaratie facuta an baza lit. b) poate, an orice moment, sa fie retrasa an totalitate sau an parte. O astfel de retragere produce efect la data la care notificarea de retragere este primita de directorul general.
ART. 20
Data la care ratificarile si aderarile produc efect
(1) [Instrumente de luat an considerare] In scopul prezentului articol, numai instrumentele de ratificare sau de aderare, care sunt depuse de entitatile mentionate la art. 19 (1) si care au o data de producere a efectelor conform art. 19 (3), sunt luate an considerare.
(2) [Intrarea an vigoare a tratatului] Prezentul tratat intra an vigoare la 3 luni dupa ce cinci state si-au depus instrumentul de ratificare sau de aderare.
(3) [Intrarea an vigoare a ratificarilor si aderarilor ulterioare intrarii an vigoare a tratatului] Orice entitate, alta decat cele care sunt mentionate la alin. (2), devine angajata prin prezentul tratat la 3 luni de la data la care si-a depus instrumentul de ratificare sau de aderare.
ART. 21
Rezerve
(1) [Tipuri speciale de marci] Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara prin intermediul unei rezerve ca, an pofida art. 2 (1) a) si 2 (2) a), dispozitiile art. 3 (1) si (2), ale art. 5, 7, 11 si 13 nu se aplica marcilor asociate, marcilor defensive sau marcilor derivate. Aceasta rezerva trebuie sa precizeze la care dintre aceste dispozitii se refera.
(2) [Modalitati] Orice rezerva facuta an baza alin. (1) trebuie sa figureze antr-o declaratie care ansoteste instrumentul de ratificare a prezentului tratat sau de aderare la acesta, depus de statul sau de organizatia interguvernamentala regionala care formuleaza aceasta rezerva.
(3) [Retragerea] Orice rezerva facuta an baza alin. (1) poate fi retrasa an orice moment.
(4) [Interdictia altor rezerve] Nici o alta rezerva decat cea care este autorizata an baza alin. (1) nu poate fi formulata an privinta prezentului tratat.
ART. 22
Dispozitii tranzitorii
(1) [O singura cerere pentru produse si servicii cu mai multe clase; divizarea cererii] a) Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara ca, an pofida art. 3 (5), o cerere nu poate fi depusa la oficiu decat pentru produse sau servicii care apartin unei singure clase din Clasificarea de la Nisa.
b) Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara ca, an pofida art. (6), an cazul an care produse sau servicii apartinand mai multor clase din Clasificarea de la Nisa au fost incluse antr-una si aceeasi cerere, aceasta cerere da nastere la mai multe anregistrari an registrul marcilor, intelegandu-se ca fiecare dintre aceste anregistrari contine o trimitere la toate celelalte anregistrari care rezulta din respectiva cerere.
c) Orice stat sau organizatie interguvernamentala care a facut o declaratie an baza lit. a) poate sa declare ca, an pofida art. 7 (1), nici o cerere nu poate face obiectul unei divizari.
(2) [O singura amputernicire pentru mai multe cereri sau anregistrari] Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara ca, an pofida art. 4 (3) b), o amputernicire nu se poate referi decat la o singura cerere sau la o singura anregistrare.
(3) [Interdictia de a cere o atestare a semnaturii unei amputerniciri sau a semnaturii unei cereri] Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara ca, an pofida art. 8 (4), se poate cere ca semnatura unei amputerniciri sau semnatura unei cereri de catre solicitant sa fie atestata, recunoscuta pentru conformitate de un functionar public, autentificata, legalizata sau certificata antr-un alt mod.
(4) [O singura solicitare pentru mai multe cereri sau anregistrari an ceea ce priveste o schimbare de nume sau de adresa, o schimbare de titular sau corectarea unei erori] Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara ca, an pofida art. 10 (1) e), (2) si (3), art. 11 (1) h) si (3) si art. 12 (1) e) si (2), o solicitare de anscriere a unei schimbari de nume sau de adresa, o solicitare de anscriere a unei schimbari de titular sau o solicitare de corectare a unei erori nu se poate referi decat la o singura cerere sau la o singura anregistrare.
(5) [Remiterea sau prezentarea, an cazul reannoirii, a unei declaratii sau dovezi referitoare la folosire] Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara ca, an pofida art. 13 (4) (iii), va cere, an cazul reannoirii, remiterea unei declaratii sau prezentarea unei dovezi referitoare la folosirea marcii.
(6) [Examinarea de fond an cazul reannoirii] Orice stat sau organizatie interguvernamentala poate declara ca, an pofida art. 13 (6), oficiul poate, an cazul primei reinnoiri a unei anregistrari de marca de servicii, sa examineze pe fond aceasta anregistrare; cu toate acestea, acest examen va servi numai la eliminarea anregistrarilor multiple care rezulta din cererile depuse pe parcursul unei perioade de 6 luni de la intrarea an vigoare a legislatiei acestui stat sau organizatii care a instituit, anaintea intrarii an vigoare a prezentului tratat, posibilitatea de a inregistra marcile de serviciu.
(7) [Dispozitii comune] a) Un stat sau o organizatie interguvernamentala nu poate face o declaratie an baza alin. (1)-(6) decat an cazul an care, an momentul depunerii instrumentului sau de ratificare a prezentului tratat sau de aderare la acesta, mentinerea an aplicare a legislatiei sale ar fi, fara aceasta declaratie, contrara dispozitiilor pertinente ale prezentului tratat.
b) Orice declaratie facuta an baza alin. (1)-(6) trebuie sa ansoteasca instrumentul de ratificare a prezentului tratat sau de aderare la acesta, depus de statul sau de organizatia interguvernamentala care face declaratia.
c) Orice declaratie facuta an baza alin. (1)-(6) poate fi retrasa an orice moment.
(8) [Incetarea efectelor declaratiei] a) Sub rezerva lit. c), orice declaratie facuta an baza alin. (1)-(6) de un stat considerat o tara an curs de dezvoltare, conform practicii stabilite de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite sau de o organizatie interguvernamentala al carei membru este un astfel de stat, asi anceteaza efectele la ancheierea unei perioade de 8 ani de la data intrarii an vigoare a prezentului tratat.
b) Sub rezerva lit. c), orice declaratie facuta an baza alin. (1)-(6) de un alt stat decat un stat mentionat la lit. a) sau de o alta organizatie interguvernamentala decat cea mentionata la lit. a) asi anceteaza efectele la ancheierea unei perioade de 6 ani de la data intrarii an vigoare a prezentului tratat.
c) In cazul an care o declaratie facuta an baza alin. (1)-(6) nu a fost retrasa an baza alin. (7) c) sau nu si-a ancetat efectele an baza lit. a) sau b) anainte de data de 28 octombrie 2004, aceasta declaratie asi anceteaza efectele la data de 28 octombrie 2004.
(9) [Conditii si modalitati pentru a deveni parte la tratat] Pana la data de 31 decembrie 1999, orice stat care, la data adoptarii prezentului tratat, este membru al Uniunii internationale pentru protectia proprietatii industriale (Uniunea de la Paris) fara a fi membru al Organizatiei poate, an pofida art. 19(1) (i), sa devina parte la prezentul tratat daca pot fi anregistrate marci la propriul sau oficiu.
ART. 23
Denuntarea tratatului
(1) [Notificarea] Orice parte contractanta poate denunta prezentul tratat printr-o notificare adresata directorului general.
(2) [Producerea de efecte] Denuntarea produce efect la un an de la data la care directorul general a primit notificarea. La momentul implinirii acestui termen de un an, denuntarea nu afecteaza aplicarea prezentului tratat cererilor care sunt an curs sau marcilor anregistrate, an privinta partii contractante care al denunta; totusi partea contractanta care denunta tratatul poate, la expirarea acestui termen de un an, sa anceteze aplicarea prezentului tratat oricarei anregistrari, ancepand cu data de la care respectiva anregistrare trebuie sa fie reannoita.
ART. 24
Limbile oficiale ale tratatului; semnatura
(1) [Texte originale; texte oficiale] a) Prezentul tratat este semnat antr-un singur exemplar original an limbile franceza, engleza, araba, chineza, spaniola si rusa, toate aceste texte avand aceeasi valoare.
b) La cererea unei parti contractante, un text oficial antr-o limba care nu este mentionata la lit. a), care este o limba oficiala a acestei parti contractante, este stabilit de directorul general, dupa consultarea respectivei parti contractante si a oricarei alte parti contractante interesate.
(2) [Termenul pentru semnare] Prezentul tratat ramane deschis pentru semnare la sediul Organizatiei pe o perioada de un an dupa adoptarea sa.
ART. 25
Depozitarul
Directorul general este depozitarul prezentului tratat.
Regulament de execuţie al Tratatului privind dreptul mărcilor, adoptat la Geneva la 27 octombrie 1994
Acordul european instituind o asociere intre România, pe de o parte şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora pe de alta parte semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat de România prin Legea nr.20/1993 - M.Of.nr.73/12.04.1993
ACORD EUROPEAN din 1 februarie 1993
instituind o asociere antre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 12 aprilie 1993
Romania, pe de o parte, si Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheza, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
parti contractante la Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice,
denumite an continuare state membre, si
Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului,
denumite an continuare Comunitatea, pe de alta parte,
luind an considerare importanta legaturilor traditionale existente antre Romania, Comunitate, statele sale membre, precum si valorile comune pe care le impartasesc,
recunoscind vointa Romaniei si Comunitatii de a antari aceste legaturi si de a stabili relatii strinse si durabile, bazate pe reciprocitate, care sa permita Romaniei sa ia parte la procesul de integrare europeana, intarind si amplificind, an acest fel, relatiile stabilite an trecut andeosebi prin Acordul de comert si cooperare comerciala si economica, semnat la 22 octombrie 1990,
luind an considerare oportunitatile pentru o relatie de o noua calitate, oferite de aparitia unei noi democratii an Romania,
luind an considerare angajamentul Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale membre de a antari libertatile politice si economice, care constituie ansasi baza asocierii,
recunoscind necesitatea de a continua si finaliza, cu asistenta din partea Comunitatii, procesul de tranzitie al Romaniei spre un nou sistem politic si economic care sa respecte regulile statului de drept si drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor, sa practice un sistem pluripartid, bazat pe alegeri libere si democratice si sa asigure liberalizarea economica, an scopul instituirii unei economii de piata,
luind an considerare angajamentul ferm al Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale membre privind aplicarea deplina a tuturor principiilor si prevederilor continute an Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare an Europa (C.S.C.E.), an documentele finale de la Viena si Madrid, an Carta de la Paris pentru o noua Europa, an Documentul final al reuniunii C.S.C.E. de la Helsinki, intitulat „The Chalanges of Change”, si an Carta europeana a energiei,
constiente de importanta acestui acord an stabilirea si antarirea unui sistem de stabilitate an Europa, bazat pe cooperare, avand Comunitatea ca una din pietrele unghiulare ale acestui sistem,
convinse ca trebuie stabilita o legatura antre deplina aplicare a asocierii, pe de o parte, si continuarea an Romania a reformelor politice, economice si juridice an curs de realizare, pe de alta parte, ca si introducerea factorilor necesari pentru cooperarea si apropierea reala antre sistemele partilor, mai ales an lumina concluziilor Conferintei C.S.C.E. de la Bonn,
dorind sa stabileasca si sa dezvolte un dialog politic regulat an probleme bilaterale si multilaterale de interes comun,
tinand seama de vointa Comunitatii de a acorda un sprijin decisiv pentru realizarea reformei si de a ajuta Romania sa faca fata consecintelor economice si sociale ale reajustarii structurale,
tinand seama, de asemenea, de vointa Comunitatii de a stabili instrumente de cooperare si de asistenta economica, tehnica si financiara pe o baza globala si multianuala,
luind an considerare angajamentul Romaniei si al Comunitatii de a liberaliza comertul, an concordanta, an special, cu drepturile si obligatiile care decurg din Acordul general pentru tarife vamale si comert,
constiente de necesitatea de a stabili conditiile necesare pentru libertatea de stabilire, pentru libertatea de a furniza servicii si pentru libera circulatie a capitalurilor,
tinand seama de disparitatile economice si sociale dintre Comunitate si Romania si recunoscind astfel ca obiectivele acestei asocieri trebuie realizate prin prevederi adecvate ale prezentului acord,
convinse ca prezentul acord va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si an special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor, instrumente indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea tehnologica,
dorind sa stabileasca o cooperare culturala si sa dezvolte schimbul de informatii,
recunoscind faptul ca obiectivul final al Romaniei este sa devina membru al Comunitatii si ca, an viziunea partilor, aceasta asociere va ajuta Romania sa realizeze acest obiectiv,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
ART. 1
Se stabileste, prin cele ce urmeaza, o asociere antre Romania, pe de o parte, Comunitatea si statele sale membre, pe de alta parte.
Obiectivele acestei asocieri sant urmatoarele:
– sa asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic antre parti, care sa permita dezvoltarea unor legaturi politice strinse;
– sa promoveze dezvoltarea comertului, precum si relatii economice armonioase antre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica an Romania;
– sa asigure o baza pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala;
– sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de desavarsire a tranzitiei antr-o economie de piata si de consolidare a democratiei;
– sa stabileasca institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva;
– sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei an Comunitate.
In acest scop, Romania va actiona pentru andeplinirea conditiilor necesare.
TITLUL I – DIALOGUL POLITIC
ART. 2
Intre parti se va institui un dialog politic regulat pe care ele intentioneaza sa-l dezvolte si sa-l intensifice. El va ansoti si va consolida apropierea dintre Romania si Comunitate, va sprijini schimbarile politice si economice an curs de desfasurare an aceasta tara si va contribui la stabilirea de noi legaturi de solidaritate si de noi forme de cooperare.
Dialogul politic:
– va facilita integrarea deplina a Romaniei an comunitatea natiunilor democratice si apropierea progresiva antre Romania si Comunitate. Apropierea economica prevazuta an acest acord va conduce la o mai mare convergenta politica;
– va conduce la o convergenta crescinda a pozitiilor an probleme internationale, an special an cazul celor de natura a avea efecte substantiale asupra uneia sau alteia dintre parti;
– va contribui la apropierea pozitiilor partilor an probleme de securitate si va antari securitatea si stabilitatea an intreaga Europa.
ART. 3
1. In functie de necesitati se vor organiza consultari, la cel mai analt nivel politic.
2. La nivel ministerial, dialogul politic va avea loc an cadrul Consiliului de Asociere. Acesta va avea responsabilitate generala pentru toate problemele pe care partile ar dori sa le ridice.
ART. 4
Alte proceduri si mecanisme pentru dialogul politic vor fi stabilite antre parti, an special an urmatoarele forme:
– intilniri la nivel oficial superior (directori politici) antre oficiali ai Romaniei, pe de o parte, si Presedintia Consiliului Comunitatilor Europene si Comisia Comunitatilor Europene, pe de alta parte;
– folosirea deplina a canalelor diplomatice;
– includerea Romaniei an grupul tarilor care primesc cu regularitate informatii an problemele legate de Cooperarea Politica Europeana si efectuarea de schimburi de informatii an scopul atingerii obiectivelor stabilite la art. 2;
– orice alte mijloace care ar contribui la consolidarea, dezvoltarea si accelerarea dialogului.
ART. 5
Dialogul politic la nivel parlamentar va avea loc an cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere.
TITLUL II – PRINCIPII GENERALE
ART. 6
Respectarea principiilor democratice si a drepturilor omului stabilite an Actul final de la Helsinki si Carta de la Paris pentru o noua Europa, precum si a principiilor economiei de piata, inspira politicile interne si externe ale partilor si constituie elemente esentiale ale prezentei asocieri.
ART. 7
1. Asocierea include o perioada de tranzitie cu o durata de maximum zece ani, ampartita an doua etape succesive, fiecare durind an principiu cinci ani. Prima etapa va ancepe o data cu intrarea an vigoare a acordului.
2. Consiliul de Asociere, tinand seama de faptul ca principiile economiei de piata si sprijinul Comunitatii prin acest acord sant esentiale pentru prezenta asociere, va proceda cu regularitate la examinarea aplicarii acestui acord si la realizarea de catre Romania a reformelor economice pe baza principiilor stabilite an preambul.
3. In cursul celor 12 luni care preced expirarea primei etape, Consiliul de Asociere se va antruni pentru a decide trecerea la a doua etapa, ca si posibilele modificari de adoptat cu privire la prevederile care reglementeaza a doua etapa. In abordarea acestei probleme vor fi luate an considerare rezultatele examinarii mentionate an paragraful 2.
4. Cele doua etape mentionate la paragrafele 1 si 3 nu se aplica titlului III.
TITLUL III – LIBERA CIRCULAeIE A MARFURILOR
ART. 8
1. Pe durata perioadei de tranzitie mentionata an art. 7, Romania si Comunitatea vor stabili gradual o zona de liber schimb bazata pe obligatii reciproce si echilibrate, an concordanta cu prevederile prezentului acord si an conformitate cu cele ale Acordului general pentru tarife vamale si comert (G.A.T.T.).
2. Nomenclatura combinata a marfurilor va fi aplicata la clasificarea marfurilor an comertul dintre cele doua parti.
3. Pentru fiecare produs, taxa vamala de baza la care se vor aplica reducerile succesive prevazute an prezentul acord va fi cea aplicata efectiv „erga omnes” an ziua care precede intrarea an vigoare a acordului.
4. Daca, dupa intrarea an vigoare a acordului, se vor aplica reduceri tarifare pe o baza „erga omnes”, taxele vamale astfel reduse vor anlocui taxele vamale de baza la care se face referire an paragraful 3, ancepand cu data de la care asemenea reduceri se aplica.
5. Romania si Comunitatea vor comunica reciproc taxele vamale de baza respective.
CAP. 1
PRODUSE INDUSTRIALE
ART. 9
1. Prevederile prezentului capitol se aplica produselor originare din Romania si din Comunitate incluse an cap. 25-97 din Nomenclatura combinata, cu exceptia produselor cuprinse an anexa nr. I.
2. Prevederile art. 10-14 inclusiv nu se aplica produselor mentionate an art. 16 si 17.
ART. 10
1. Taxele vamale de import, aplicabile an Comunitate produselor originare din Romania, altele decat cele cuprinse an anexele nr. II a, II b si III, vor fi abolite la intrarea an vigoare a acordului.
2. Taxele vamale de import, aplicabile an Comunitate produselor originare din Romania, care sant cuprinse an anexa nr. II a, vor fi abolite progresiv an concordanta cu urmatorul calendar:
– la data intrarii an vigoare a acordului, fiecare taxa vamala va fi redusa la 50% din taxa vamala de baza;
– la un an de la data intrarii an vigoare a acordului taxele vamale care mai raman vor fi eliminate.
Taxele vamale de import, aplicabile an Comunitate produselor originare din Romania, cuprinse an anexa nr. II b, vor fi reduse progresiv, de la data intrarii an vigoare a acordului, prin reduceri anuale de 20% din taxa vamala de baza, astfel ancat sa se ajunga la abolirea lor totala pana la sfarsitul celui de-al patrulea an de la data intrarii an vigoare a acordului.
3. Produsele de origine romana cuprinse an anexa nr. III vor beneficia de o suspendare a taxelor vamale la import an limita unor contingente sau plafoane tarifare anuale ale Comunitatii, care vor creste progresiv conform conditiilor definite an acea anexa, astfel ancat sa se ajunga la abolirea totala a taxelor vamale la importul produselor respective cel mai tirziu la sfarsitul celui de-al cincilea an.
In acelasi timp, taxele vamale la import care se vor aplica dupa ce contingentele vor fi epuizate sau dupa ce nivelul taxelor vamale a fost reintrodus la produsele cuprinse an plafoanele tarifare, vor fi eliminate progresiv, de la intrarea an vigoare a acordului, prin reduceri anuale de 15% din taxa vamala de baza. Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an, taxele vamale remanente vor fi abolite.
4. Restrictiile cantitative si masurile avand efect echivalent restrictiilor cantitative la importurile an Comunitate ale produselor originare din Romania vor fi abolite la data intrarii an vigoare a acordului.
ART. 11
1. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, care sunt cuprinse an anexa nr. IV, vor fi abolite la data intrarii an vigoare a acordului.
2. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, care sunt cuprinse an anexa nr. V, vor fi reduse progresiv an concordanta cu urmatorul calendar:
– la data intrarii an vigoare a acordului, la 80% din taxa vamala de baza;
– dupa 3 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 40% din taxa vamala de baza;
– dupa 5 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 0% din taxa vamala de baza.
3. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, care sunt cuprinse an anexa nr. VI, vor fi abolite an concordanta cu calendarul stabilit an acea anexa.
4. Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, altele decat cele cuprinse an anexele nr. IV, V si VI, vor fi reduse progresiv an concordanta cu urmatorul calendar:
– dupa 3 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 80% din taxa vamala de baza;
– dupa 5 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 60% din taxa vamala de baza;
– dupa 6 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 50% din taxa vamala de baza;
– dupa 7 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 35% din taxa vamala de baza;
– dupa 8 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 20% din taxa vamala de baza;
– dupa 9 ani de la intrarea an vigoare a acordului, la 0% din taxa vamala de baza.
5. Produsele originare din Comunitate, cuprinse an anexa nr. VII, vor beneficia de o suspendare a taxelor vamale la importul an Romania, an limitele unor contingente anuale care vor fi majorate progresiv asa cum sant prevazute an respectiva anexa. Taxele vamale aplicabile cantitatilor care depasesc contingentele mai sus mentionate vor fi abolite progresiv an conformitate cu calendarul mentionat an paragraful 4.
6. Restrictiile cantitative la importul an Romania a produselor originare din Comunitate vor fi abolite la intrarea an vigoare a acordului.
7. Masurile avand un efect echivalent restrictiilor cantitative la importul an Romania a produselor originare din Comunitate vor fi abolite la intrarea an vigoare a acordului, cu exceptia celor cuprinse an anexa nr. VIII, care vor fi abolite an concordanta cu calendarul prevazut an acea anexa.
ART. 12
Prevederile referitoare la abolirea taxelor vamale la import se aplica si taxelor vamale de natura fiscala.
ART. 13
1. Comunitatea va aboli, la importul sau din Romania, orice taxa avand un efect echivalent taxelor vamale de import, la intrarea an vigoare a acordului.
2. Romania va aboli, la importul sau din Comunitate, orice impunere, avand un efect echivalent taxelor vamale de import, la intrarea an vigoare a acordului, cu exceptia taxei de 0,5% „ad valorem” pentru formalitati vamale, care va fi abolita an concordanta cu urmatorul calendar:
– reducerea la 0,25% „ad valorem” la sfarsitul celui de-al treilea an;
– eliminarea cel mai tirziu la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului.
ART. 14
1. Romania si Comunitatea vor aboli progresiv antre ele, cel mai tirziu pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului, orice taxa vamala la export, precum si impunerile avand un efect echivalent.
2. Restrictiile cantitative la exportul an Romania si orice masuri avand un efect echivalent vor fi abolite de Comunitate la intrarea an vigoare a acordului.
3. Restrictiile cantitative la exportul an Comunitate si orice masuri avand un efect echivalent vor fi abolite de Romania la intrarea an vigoare a acordului, cu exceptia celor cuprinse an anexa nr. IX, care vor fi reduse progresiv si eliminate cel mai tirziu pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului.
ART. 15
Fiecare parte asi declara disponibilitatea de a reduce taxele sale vamale an comertul cu cealalta parte mai rapid decat este prevazut an art. 10 si 11, daca situatia sa economica generala si situatia sectorului economic respectiv o permit.
Consiliul de Asociere poate face recomandari an acest sens.
ART. 16
Protocolul nr. 1 stabileste aranjamentele aplicabile produselor textile mentionate an respectivul document.
ART. 17
Protocolul nr. 2 stabileste aranjamentele aplicabile produselor care cad sub incidenta Tratatului de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului.
ART. 18
1. Prevederile prezentului capitol nu exclud mentinerea de catre Comunitate a unei componente agricole an taxele aplicabile produselor cuprinse an anexa nr. X, cu referire la produsele originare din Romania.
2. Prevederile prezentului capitol nu exclud introducerea unei componente agricole de catre Romania an taxele aplicabile produselor cuprinse an anexa nr. X, cu referire la produsele originare din Comunitate.
CAP. 2
AGRICULTURA
ART. 19
1. Prevederile prezentului capitol se vor aplica produselor agricole originare din Romania si din Comunitate.
2. Termenul produse agricole se refera la produsele cuprinse an cap. 1-24 din Nomenclatura combinata si la produsele cuprinse an anexa nr. I, cu exceptia produselor piscicole definite ca atare de Reglementarea C.E.E. nr. 3687/1991.
ART. 20
Protocolul nr. 3 stabileste aranjamentele comerciale pentru produsele agricole transformate, care sant mentionate an respectivul protocol.
ART. 21
1. Comunitatea va aboli, la data intrarii an vigoare a acordului, restrictiile cantitative la importul produselor agricole originare din Romania, mentinute an virtutea Reglementarii C.E.E. nr. 3420/1983, an forma existenta la data semnarii acordului.
2. Produsele agricole originare din Romania, cuprinse an anexele nr. XI a) si XI b) vor beneficia, de la data intrarii an vigoare a acordului, de o reducere de prelevari, an limita contingentelor Comunitatii sau de o reducere de taxe vamale, an conditiile stabilite an acele anexe.
3. Romania va aboli restrictiile cantitative la importul produselor agricole originare din Comunitate, la intrarea an vigoare a acordului.
4. Comunitatea si Romania asi vor acorda una alteia concesiile prevazute an anexele nr. XII a), XII b) si XIII, pe o baza armonioasa si reciproca, an concordanta cu conditiile stipulate an respectivele anexe.
5. einand seama de volumul comertului reciproc cu produse agricole, de sensibilitatea deosebita a acestui sector, de regulile Politicii agricole comune a Comunitatii, de rolul agriculturii an economia Romaniei, precum si de consecintele negocierilor comerciale multilaterale, desfasurate an cadrul Acordului general pentru tarife vamale si comert, Romania si Comunitatea vor examina an Consiliul de Asociere, produs cu produs si pe o baza ordonata si reciproca, posibilitatea de a-si acorda noi concesii.
6. einand cont de necesitatea unei armonizari crescinde antre politicile agricole ale Romaniei si Comunitatii, ca si de obiectivul Romaniei de a deveni membru al Comunitatii, ambele parti vor avea consultari, an mod regulat, an cadrul Consiliului de Asociere, cu privire la strategia si modalitatile de aplicare a politicilor lor respective.
ART. 22
Indiferent de alte prevederi ale Acordului, si an special ale art. 31, daca, datorita sensibilitatii deosebite a pietelor agricole, importurile de produse originare din teritoriul uneia dintre parti, care sant supuse concesiilor acordate la art. 21, cauzeaza perturbari serioase pietelor celeilalte parti, ambele parti vor intra imediat an consultari pentru a gasi o solutie adecvata. Pana la gasirea unei astfel de solutii, partea an cauza poate lua masurile pe care le considera necesare.
CAP. 3
PRODUSE PISCICOLE
ART. 23
Prevederile prezentului capitol se vor aplica produselor piscicole originare din Romania si din Comunitate, care sant supuse Reglementarii C.E.E. nr. 3687/1991 privind organizarea comuna a pietei an sectorul produselor piscicole.
ART. 24
1. Comunitatea si Romania asi vor acorda una alteia concesiile prevazute an anexele nr. XIV si XV pe o baza armonioasa si reciproca, an concordanta cu conditiile stipulate an acele anexe. Prevederile art. 21 paragraful 5 se vor aplica „mutatis mutandis” produselor piscicole.
2. Consiliul de asociere va examina posibilitatea ancheierii antre parti a unui acord privind produsele piscicole, atunci cand conditiile necesare o vor permite.
CAP. 4
PREVEDERI COMUNE
ART. 25
Prevederile prezentului capitol se vor aplica comertului cu toate produsele, exceptind cazurile cand se stipuleaza altfel an prezentul acord sau an protocoalele nr. 1, 2 sau 3.
ART. 26
1. De la data intrarii an vigoare a acordului, an comertul dintre Romania si Comunitate nu vor fi introduse noi taxe vamale la import sau la export sau taxe cu efect echivalent, iar cele care se aplica nu vor fi majorate.
2. De la data intrarii an vigoare a acordului, an comertul dintre Romania si Comunitate nu vor fi introduse noi restrictii cantitative la import sau la export sau masuri avand un efect echivalent, iar cele care exista nu vor fi facute mai restrictive.
3. Orice noi taxe vamale la import sau la export si taxe avand efect echivalent sau majorari ale acestor taxe, precum si orice noi restrictii cantitative, taxe avand efect echivalent ori majorari ale acestora, introduse de Romania dupa anceperea negocierilor, vor fi abolite cel mai tirziu la intrarea an vigoare a acordului.
4. Fara a prejudicia concesiile acordate conform art. 21, prevederile paragrafului 1 si 2 ale prezentului acord nu vor restrictiona an nici un fel continuarea politicilor agricole respective ale Romaniei si Comunitatii sau adoptarea oricaror masuri an cadrul acestor politici.
ART. 27
1. Cele doua parti se vor abtine de la orice masuri sau practici de natura fiscala interna, care ar introduce, direct sau indirect, o discriminare antre produsele unei parti si produsele similare originare din teritoriul celeilalte parti.
2. Produsele exportate an teritoriul uneia dintre cele doua parti nu pot beneficia de rambursarea taxelor interne peste suma taxelor directe sau indirecte care le-au fost aplicate.
ART. 28
1. Prezentul acord nu va exclude mentinerea sau stabilirea de uniuni vamale, zone de liber schimb sau aranjamente privind comertul de frontiera, cu exceptia situatiilor an care ele modifica aranjamentele comerciale prevazute an acest acord.
2. Partile vor avea consultari an cadrul Consiliului de Asociere cu privire la acordurile de stabilire de astfel de uniuni vamale sau zone de liber schimb si, la cerere, cu privire la alte probleme majore legate de politicile lor comerciale fata de tarile terte. In situatia speciala an care o tara terta adera la Comunitate, asemenea consultari vor avea loc cu luarea an considerare a intereselor comune ale Romaniei si Comunitatii, stipulate an prezentul acord.
ART. 29
Masuri exceptionale de durata limitata, care constituie derogari de la prevederile art. 11 si 26 paragraful 1, pot fi luate de Romania sub forma taxelor vamale majorate.
Aceste masuri pot viza numai industriile nou-aparute, anumite sectoare aflate an curs de restructurare sau care se confrunta cu serioase dificultati, an special cand aceste dificultati cauzeaza importante probleme sociale.
Taxele vamale la import, aplicabile an Romania produselor originare din Comunitate, introduse prin aceste masuri nu pot depasi 25% „ad valorem” si vor mentine un element de preferinta pentru produsele originare din Comunitate. Valoarea totala a importurilor de produse supuse unor asemenea masuri nu poate depasi 15% din totalul importurilor de produse industriale din Comunitate, asa cum sant ele definite an cap. I, efectuate an ultimul an pentru care exista statistici vamale disponibile.
Aceste masuri vor fi aplicate pe o perioada care nu va depasi cinci ani, cu exceptia cazurilor an care Consiliul de Asociere autorizeaza o perioada mai mare. Ele vor inceta sa se aplice cel mai tirziu la expirarea perioadei de tranzitie.
Nici o astfel de masura nu se poate introduce pentru un produs, daca au trecut mai mult de trei ani de la eliminarea tuturor taxelor, a restrictiilor cantitative, a altor impuneri sau masuri cu efect echivalent referitoare la acest produs.
Romania va informa Consiliul de Asociere asupra oricaror masuri exceptionale pe care intentioneaza sa le adopte si, la cererea Comunitatii, vor fi organizate consultari an cadrul Consiliului de Asociere cu privire la asemenea masuri si la sectoarele implicate, anainte de aplicarea acestor masuri. La adoptarea unor astfel de masuri, Romania va furniza Consiliului de Asociere un calendar de eliminare a taxelor vamale introduse an baza prezentului articol. Acest calendar va prevedea o eliminare a acestor taxe, an transe anuale egale, cu ancepere cel mai tirziu dupa doi ani de la introducerea lor. Consiliul de Asociere poate hotara asupra unui alt calendar.
ART. 30
Daca una dintre parti constata ca se practica dumping an comertul cu cealalta parte, an sensul art. VI din Acordul general pentru tarife vamale si comert, ea poate adopta masuri adecvate impotriva acestei practici, an concordanta cu acordul referitor la aplicarea art. VI al Acordului general pentru tarife vamale si comert, cu legislatia interna an materie si cu conditiile si procedurile prevazute de art. 34.
ART. 31
In cazul an care un produs a fost importat an cantitati atat de mari si an asemenea conditii ancat cauzeaza sau ameninta sa cauzeze:
– un prejudiciu serios producatorilor nationali de produse similare sau direct concurente pe teritoriul uneia dintre parti; sau
– perturbari serioase an oricare sector al economiei sau dificultati care ar putea conduce la o serioasa deteriorare a situatiei economice a unei regiuni.
Romania sau Comunitatea, dupa cum este cazul, poate adopta masuri adecvate an conditiile si an conformitate cu procedurile prevazute la art. 34.
ART. 32
In cazul an care aplicarea prevederilor art. 14 si 26 conduce la:
(i) reexportul spre o tara terta fata de care partea exportatoare mentine, pentru produsul respectiv, restrictii cantitative la export, taxe vamale de export sau masuri avand efect echivalent; sau
(ii) o lipsa serioasa sau o amenintare cu lipsa unui produs esential pentru partea exportatoare, si daca situatiile de mai sus conduc sau sant de natura sa conduca la dificultati majore pentru partea exportatoare, acea parte poate lua masuri adecvate an conditiile si an concordanta cu procedurile stabilite an art. 34. Masurile vor fi nediscriminatorii si vor fi eliminate atunci cand situatia nu mai justifica mentinerea lor.
ART. 33
Romania si statele membre vor ajusta progresiv orice monopol de stat cu caracter comercial astfel ancat sa se asigure ca, pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a prezentului acord, nu va mai exista nici o discriminare antre cetatenii Romaniei si ai statelor membre, referitoare la conditiile an care marfurile se achizitioneaza si se comercializeaza. Consiliul de Asociere va fi informat an legatura cu masurile adoptate pentru punerea an aplicare a acestui obiectiv.
ART. 34
1. Romania sau Comunitatea va informa cealalta parte an cazul an care se confrunta cu importuri de produse susceptibile de a da nastere la dificultatile prevazute an art. 31, situatie an care se instituie o procedura administrativa avand ca scop furnizarea rapida de informatii privind tendinta fluxurilor comerciale.
2. In situatiile mentionate la art. 30, 31 si 32, anainte de a se adopta masurile prevazute an aceste articole sau an cazurile an care se aplica paragraful 3 lit. d), Romania si Comunitatea, dupa caz, vor furniza, cat mai repede posibil, Consiliului de Asociere, toate informatiile relevante an scopul cautarii unei solutii acceptabile pentru ambele parti.
In selectarea masurilor trebuie acordata prioritate acelora care perturba cel mai putin functionarea acordului.
Masurile de salvgardare vor fi notificate imediat Consiliului de Asociere si vor face obiectul unor consultari periodice an cadrul acestuia, cu scopul principal de a stabili un calendar de abolire a lor, cat mai repede posibil, pe masura ce situatia o permite.
3. In scopul aplicarii paragrafului 2 se vor aplica urmatoarele prevederi:
a) Referitor la art. 31, dificultatile aparute ca urmare a situatiei prevazute an acel articol vor fi anaintate spre examinare Consiliului de Asociere, care poate adopta orice decizie necesara pentru ancetarea unor asemenea dificultati.
In situatia an care Consiliul de Asociere sau partea exportatoare nu a luat o decizie care sa stopeze dificultatile sau nici o alta solutie satisfacatoare nu a fost convenita an termen de 30 de zile de la data sesizarii cazului, partea importatoare poate adopta masuri adecvate pentru remedierea problemei. Aceste masuri nu trebuie sa mearga dincolo de ceea ce este necesar pentru remedierea dificultatilor aparute.
b) Referitor la art. 30, Consiliul de Asociere va fi informat asupra cazului de dumping de andata ce autoritatile partii importatoare au initiat o investigatie. Cand dumpingul nu a ancetat sau nici o alta solutie satisfacatoare nu a fost gasita pentru problema respectiva an termen de 30 de zile de la data inaintarii cazului Consiliului de Asociere, partea importatoare poate adopta masurile adecvate.
c) Referitor la art. 32, dificultatile aparute ca urmare a situatiilor prevazute an acel articol vor fi anaintate spre examinare Consiliului de Asociere.
Consiliul de Asociere poate adopta orice decizie necesara pentru a stopa dificultatile. Daca nu a luat o astfel de decizie an termen de 30 de zile de la data inaintarii problemei, partea exportatoare poate aplica masuri adecvate cu privire la exportul marfii an cauza.
d) In cazuri exceptionale, care cer o actiune imediata si care fac imposibila, dupa caz, informarea sau examinarea, Romania sau Comunitatea poate aplica, an situatiile prevazute an art. 30, 31 si 32, masurile preventive si provizorii strict necesare pentru a stapini situatia, iar Consiliul de Asociere va fi informat imediat.
ART. 35
Protocolul nr. 4 stabileste regulile de origine pentru aplicarea preferintelor tarifare prevazute an prezentul acord.
ART. 36
Acordul nu va exclude prohibitiile sau restrictiile la import, export sau tranzit, justificate pe temeiurile: moralitatii publice; politicii sau securitatii publice; protectiei sanatatii si vietii oamenilor, animalelor sau plantelor; protectiei resurselor naturale; protectiei tezaurelor nationale de valoare artistica, istorica sau arheologica; protectiei proprietatii intelectuale, industriale sau comerciale sau reglementarilor referitoare la aur si argint. Asemenea prohibitii sau restrictii nu vor constitui, totusi, un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie deghizata an comertul dintre parti.
ART. 37
Protocolul nr. 5 stabileste prevederile specifice care se vor aplica comertului dintre Romania, pe de o parte, si Spania si Portugalia, pe de alta parte.
TITLUL IV – CIRCULAeIA LUCRATORILOR, DREPTUL DE STABILIRE, FURNIZAREA DE SERVICII
CAP. 1
CIRCULAeIA LUCRATORILOR
ART. 38
1. Sub rezerva conditiilor si modalitatilor aplicabile an fiecare stat membru:
– tratamentul acordat lucratorilor de nationalitate romana, legal angajati pe teritoriul unui stat membru, va exclude orice discriminare bazata pe nationalitate, an ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau concedierea, an comparatie cu propriii cetateni;
– sotia si copiii, legal rezidenti, ai unui lucrator legal angajat pe teritoriul unui stat membru, cu exceptia lucratorilor sezonieri si a lucratorilor a caror situatie cade sub incidenta acordurilor bilaterale an sensul art. 42, vor avea acces la piata fortei de munca a acelui stat membru, daca respectivele acorduri nu prevad altfel, pentru perioada an care muncitorul este autorizat sa se angajeze.
2. Romania va acorda, sub rezerva conditiilor si modalitatilor aplicabile an aceasta tara, tratamentul la care se refera paragraful 1 pentru lucratorii care sant cetateni ai unui stat membru si sant legal angajati pe teritoriul sau, ca si pentru sotiile si copiii acestora, legal rezidenti pe respectivul teritoriu.
ART. 39
1. In vederea coordonarii sistemelor de securitate sociala pentru lucratorii de nationalitate romana legal angajati pe teritoriul unui stat membru si pentru membrii lor de familie, rezidenti legali an acea tara si sub rezerva conditiilor si modalitatilor aplicabile an fiecare stat membru, toate perioadele de asigurare, angajare sau rezidenta ale acestor lucratori an diferitele state membre vor fi cumulate pentru determinarea pensiilor si anuitatilor pentru virsta de pensionare, invaliditate si deces sau an scopul angrijirii medicale, pentru acesti lucratori si membrii familiilor lor; orice pensii sau anuitati privind virsta de pensionare, deces, accidentele industriale, bolile profesionale sau invaliditatea rezultata din aceste situatii, cu exceptia beneficiilor necontributive, vor fi liber transferabile la cursul aplicat an virtutea legii de catre statul sau statele membre debitoare; lucratorii an cauza vor primi alocatii pentru membrii familiei lor, asa cum sant ei definiti mai sus.
2. Romania va acorda lucratorilor care sant cetateni ai unui stat membru si legal angajati pe teritoriul sau, precum si membrilor familiilor lor, rezidenti legali pe acest teritoriu, un tratament similar cu cel prevazut an subparagrafele 2 si 3 ale paragrafului 1.
ART. 40
1. Consiliul de Asociere va adopta, prin decizie, prevederile adecvate pentru realizarea obiectivului stabilit an art. 39.
2. Consiliul de Asociere va adopta prin decizie reguli detaliate privind cooperarea administrativa care sa asigure administrarea necesara si garantiile de control pentru aplicarea prevederilor din paragraful 1.
ART. 41
Prevederile adoptate de Consiliul de Asociere an concordanta cu art. 40 nu vor afecta nici un drept sau obligatie care decurge din acordurile bilaterale dintre Romania si statele membre, atunci cand aceste acorduri asigura un tratament mai favorabil pentru cetatenii Romaniei sau pentru cei ai statelor membre.
ART. 42
1. einand cont de situatia pietei fortei de munca din statul membru, sub rezerva legislatiei sale si a reglementarilor an vigoare an acel stat membru, referitoare la domeniul mobilitatii fortei de munca, facilitatile existente pentru accesul la angajare al lucratorilor romani, acordate de statele membre an baza acordurilor bilaterale trebuie sa fie mentinute si, daca este posibil, imbunatatite, celelalte state membre vor examina, de o maniera favorabila, posibilitatea de a ancheia acorduri similare.
2. Consiliul de asociere va examina acordarea de alte ambunatatiri, inclusiv facilitati de acces pentru formarea profesionala, an conformitate cu regulile si procedurile an vigoare an statele membre, cu luarea an considerare a situatiei pietei fortei de munca din statele membre si din Comunitate.
ART. 43
Pe durata celei de-a doua etape prevazute de art. 7 sau mai devreme, daca se decide astfel, Consiliul de Asociere va examina noi modalitati de imbunatatire a circulatiei lucratorilor, luind an considerare, antre altele, situatia si cerintele economice si sociale din Romania si situatia angajarii fortei de munca an Comunitate. Consiliul de Asociere va face recomandari an acest scop.
ART. 44
In scopul facilitarii restructurarii resurselor de forta de munca, ca urmare a restructurarii economice din Romania, Comunitatea va furniza asistenta tehnica pentru crearea, an Romania, a unui sistem adecvat de asigurari sociale conform art. 89.
CAP. 2
DREPTUL DE STABILIRE
ART. 45
1. Fiecare stat membru va acorda, pentru stabilirea companiilor si cetatenilor romani si pentru operatiunile desfasurate de companiile si cetatenii romani stabiliti pe teritoriul sau, de la intrarea an vigoare a acordului, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni, cu exceptia domeniilor sectoarelor descrise an anexa nr. XVI.
2. Fara a prejudicia prevederile paragrafului 3, Romania va acorda, pentru stabilirea companiilor si cetatenilor din Comunitate si pentru operatiunile desfasurate de companiile si cetatenii din Comunitate, stabiliti pe teritoriul sau, de la intrarea an vigoare a acordului, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni, cu exceptia domeniilor descrise an anexa nr. XVII. Daca legile si reglementarile existente nu acorda un astfel de tratament companiilor si cetatenilor din Comunitate pentru anumite activitati economice an Romania de la intrarea an vigoare a acordului, Romania va amenda legile si reglementarile respective, astfel ancat sa se asigure un astfel de tratament cel mai tirziu la sfarsitul celui de-al cincilea an de la data intrarii an vigoare a acestui acord.
3. Pentru domeniile si aspectele descrise an anexa nr. XVIII, cu exceptia activitatilor bancare cuprinse an Legea nr. 33/1991, Romania va acorda, gradual, cel mai tirziu pana la sfarsitul perioadei de tranzitie mentionate an art. 7, la stabilirea companiilor si cetatenilor din Comunitate, un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor companii si cetateni. Referitor la activitatile bancare mai sus mentionate, tratamentul national va fi acordat cel mai tirziu pana la sfarsitul celui de-al cincilea an dupa intrarea an vigoare a prezentului acord.
4. Romania nu va adopta, pe durata perioadelor de tranzitie mentionate an paragrafele 2 si 3, noi reglementari sau masuri care sa introduca discriminari cu privire la stabilirea si la operatiunile desfasurate de companii si cetateni din Comunitate pe teritoriul sau, comparativ cu propriile companii si cetateni.
5. Pentru scopurile prezentului acord:
a) stabilire va insemna:
(i) an ceea ce priveste pe cetateni, dreptul de a initia si dezvolta activitati economice ca angajati proprii si de a infiinta si conduce antreprinderi, an special companii, pe care le controleaza efectiv. Situatia de angajat propriu si de antreprindere de afaceri apartinand cetatenilor nu se va extinde la cautarea sau preluarea locurilor de munca pe piata fortei de munca si nu va conferi un drept de acces pe piata fortei de munca a celeilalte parti. Prevederile prezentului capitol nu se aplica celor care nu sant exclusiv angajati proprii;
(ii) an ceea ce priveste companiile, dreptul de a initia si desfasura activitati economice prin anfiintarea si conducerea de filiale, sucursale sau reprezentante;
b) filiala a unei companii va insemna o companie care este efectiv controlata de prima companie;
c) activitati economice vor include an special activitati cu caracter industrial, activitati cu caracter comercial, meserii si activitati ale liberilor profesionisti.
6. Consiliul de Asociere va examina an mod regulat posibilitatea accelerarii acordarii tratamentului national an sectoarele mentionate an anexa nr. XVIII si a includerii domeniilor si aspectelor cuprinse an anexele nr. XVI si XVII an contextul aplicarii prevederilor paragrafelor 1, 2, 3 si 4 ale prezentului articol. Aceste anexe pot fi amendate prin decizia Consiliului de Asociere.
Dupa expirarea perioadelor de tranzitie mentionate la paragrafele 2 si 3, Consiliul de Asociere poate decide, an mod exceptional, la cererea Romaniei si, daca apare necesar, sa prelungeasca durata acelor perioade de tranzitie pentru anumite domenii sau aspecte, pentru o perioada limitata de timp.
7. Independent de prevederile prezentului articol, companiile din Comunitate stabilite pe teritoriul Romaniei vor avea, de la intrarea an vigoare a acordului, dreptul de a achizitiona, folosi, anchiria sau vinde bunuri imobile, iar an ceea ce priveste drepturile de proprietate publica, pamantul si padurile, dreptul de a le anchiria, daca acestea sant direct necesare pentru desfasurarea activitatilor economice pentru care ele au fost anfiintate. Acest drept nu include dreptul de stabilire an scopul comercializarii si intermedierii an domeniul proprietatilor imobiliare si al resurselor naturale.
Romania va acorda aceste drepturi sucursalelor si reprezentantelor anfiintate an Romania de companii din Comunitate, cel mai tirziu pana la sfarsitul primilor cinci ani de la data intrarii an vigoare a prezentului acord.
Romania va acorda aceste drepturi cetatenilor din Comunitate stabiliti an Romania ca persoane angajate proprii, cel mai tirziu pana la sfarsitul perioadei de tranzitie mentionate an art. 7.
ART. 46
1. Sub rezerva prevederilor art. 45, cu exceptia serviciilor financiare descrise an anexa nr. XVIII, fiecare parte poate reglementa stabilirea si operatiunile desfasurate de companii si cetateni pe teritoriul sau, astfel ancat aceste reglementari sa nu constituie o discriminare impotriva companiilor si cetatenilor celeilalte parti an comparatie cu propriile companii si propriii cetateni.
2. Referitor la serviciile financiare descrise an anexa nr. XVIII, prezentul acord nu prejudiciaza dreptul partilor de a adopta masurile necesare pentru desfasurarea politicilor monetare ale partilor sau pentru ratiuni de prudenta cu scopul de a asigura protectia investitiilor, depunatorilor, detinatorilor de titluri si a persoanelor carora li se datoreaza drepturi cu caracter fiduciar sau de a asigura integritatea si stabilitatea sistemului financiar. Aceste masuri nu vor discrimina pe motive de nationalitate companiile si cetatenii celeilalte parti an comparatie cu propriile companii sau propriii cetateni.
ART. 47
Pentru a facilita cetatenilor din Comunitate si din Romania initierea si desfasurarea an mod regulat de activitati profesionale an Romania si, respectiv, an Comunitate, Consiliul de Asociere va examina masurile necesare a fi luate pentru a se asigura recunoasterea reciproca a calificarilor. In acest scop el poate lua toate masurile necesare.
ART. 48
Prevederile art. 46 nu includ aplicarea de catre o parte a regulilor specifice referitoare la stabilirea si operatiunile desfasurate pe teritoriul sau de sucursalele si reprezentantele companiilor celeilalte parti care nu sant anfiintate pe teritoriul primei parti, reguli justificate de diferentele cu caracter legal sau tehnic antre asemenea sucursale si reprezentante, si sucursalele si reprezentantele companiilor anfiintate pe teritoriul sau, sau referitor la serviciile financiare, din ratiuni de prudenta. Diferenta de tratament nu va depasi ceea ce este strict necesar ca rezultat al unor asemenea diferente cu caracter legal sau tehnic, sau referitor la serviciile financiare descrise an anexa nr. XVIII, pentru ratiuni de prudenta.
ART. 49
1. O companie comunitara si, respectiv, o companie romana vor insemna, an sensul prezentului acord, o companie sau o firma anfiintata an concordanta cu legile unui stat membru sau, respectiv, ale Romaniei si avand sediul anregistrat, administratia centrala sau locul principal de afaceri pe teritoriul Comunitatii sau, respectiv, al Romaniei. Totusi, daca compania sau firma anfiintata an concordanta cu legile unui stat membru sau, respectiv, ale Romaniei, au doar sediul anregistrat pe teritoriul Comunitatii sau, respectiv, al Romaniei, operatiunile ei trebuie sa aiba o legatura reala si continua cu economia unui stat membru sau, respectiv, a Romaniei.
2. In privinta transportului maritim international vor fi, de asemenea, beneficiari ai prevederilor prezentului capitol si ale cap. III al acestui titlu, cetatenii sau companiile de transport maritim din statele membre sau, respectiv, din Romania, anfiintate an afara Comunitatii sau, respectiv, a Romaniei si controlate de cetateni dintr-un stat membru sau, respectiv, de cetateni ai Romaniei, daca navele lor sant anregistrate an acel stat membru sau, respectiv, an Romania, an concordanta cu legislatiile lor respective.
3. Cetatean al Comunitatii si, respectiv, al Romaniei, va insemna, pentru scopurile prezentului acord, o persoana fizica, care este cetatean al unuia dintre statele membre sau, respectiv, al Romaniei.
4. Prevederile prezentului acord nu vor prejudicia aplicarea de catre fiecare parte a oricaror masuri necesare sa previna eludarea masurilor sale referitoare la accesul tarilor terte pe piata sa, prin intermediul prevederilor acestui acord.
ART. 50
Pentru scopurile prezentului acord servicii financiare vor insemna acele activitati descrise an anexa nr. XVIII. Consiliul de Asociere poate extinde sau modifica continutul anexei nr. XVIII.
ART. 51
Pe durata primilor cinci ani urmatori datei intrarii an vigoare a prezentului acord, Romania poate introduce masuri derogatorii de la prevederile acestui capitol, an ceea ce priveste stabilirea companiilor si cetatenilor din Comunitate, daca anumite industrii:
– se afla an curs de restructurare sau;
– intimpina dificultati serioase, an special daca aceste dificultati conduc la probleme sociale deosebite an Romania; sau
– se confrunta cu eliminarea de pe piata sau cu o reducere drastica a cotei-parti din segmentul de piata detinut de companiile sau cetatenii romani antr-un anumit sector sau industrie an Romania; sau
– sant industrii noi, an formare an Romania.
Asemenea masuri:
(i) vor inceta sa se aplice cel mai tirziu la doi ani de la expirarea celui de-al cincilea an urmator datei intrarii an vigoare a prezentului acord; si
(ii) vor fi rezonabile si necesare an scopul remedierii situatiei; si
(iii) se vor referi numai la antreprinderile care vor fi anfiintate an Romania dupa intrarea an vigoare a acestor masuri si nu vor crea discriminare cu privire la desfasurarea activitatii companiilor si cetatenilor din Comunitate deja stabiliti an Romania an momentul introducerii respectivelor masuri, an comparatie cu companiile sau cetatenii romani.
Consiliul de Asociere poate decide, an mod exceptional, la cererea Romaniei, si, daca se iveste necesitatea, sa prelungeasca perioada la care se face referire an alin. (i) de mai sus, pentru un anumit sector si pentru o durata limitata de timp, care nu poate depasi perioada de tranzitie mentionata la art. 7.
La elaborarea si aplicarea unor asemenea masuri, Romania va acorda, ori de cate ori este posibil, un tratament preferential companiilor si cetatenilor din Comunitate si, an nici un caz, un tratament mai putin favorabil decat cel acordat companiilor si cetatenilor din oricare tara terta.
Inainte de introducerea acestor masuri, Romania va consulta Consiliul de Asociere si nu le va pune an aplicare decat dupa o luna de la notificarea catre Consiliul de Asociere a masurilor concrete care urmeaza a fi introduse de Romania, cu exceptia cazului an care amenintarea cu un prejudiciu ireparabil cere adoptarea unor masuri urgente, situatie an care Romania va consulta Consiliul de Asociere imediat dupa introducerea lor.
La expirarea celui de-al cincilea an urmator intrarii an vigoare a acordului, Romania poate introduce asemenea masuri numai cu autorizarea Consiliului de Asociere si an conditiile stabilite de acesta.
ART. 52
1. Prevederile prezentului capitol nu se vor aplica serviciilor de transport aerian, serviciilor de transport pe apele interioare si serviciilor de cabotaj de transport maritim.
2. Consiliul de Asociere poate face recomandari pentru ameliorarea dreptului de stabilire si de operare an sectoarele la care se refera paragraful 1.
ART. 53
1. Independent de prevederile cap. I al prezentului titlu, beneficiarii drepturilor de stabilire acordate de Romania si, respectiv, de Comunitate vor fi andreptatiti sa angajeze direct sau prin una dintre filialele lor, an concordanta cu legislatia an vigoare din tara gazda de stabilire, pe teritoriul Romaniei sau, respectiv, al Comunitatii, angajati care sant cetateni ai statelor membre ai Comunitatii si, respectiv, ai Romaniei, cu conditia ca acesti angajati sa fie persoane-cheie asa cum sant ele definite an paragraful 2 al prezentului articol si ca ei sa fie angajati exclusiv de catre astfel de beneficiari sau filialele lor. Permisele de rezidenta si de munca ale acestor persoane vor acoperi numai perioada angajarii respective.
2. Personalul-cheie al beneficiarilor drepturilor de stabilire, denumiti aici organizatii sant:
a) Functionari superiori ai unei organizatii, care conduc direct organizatia si sant supervizati si condusi, an principal, de consiliul de administratie sau actionarii afacerii, incluzind:
– conducerea organizatiei sau a unui departament sau subdivizie a organizatiei;
– supravegherea si controlul activitatii altor persoane de supraveghere, a angajatilor profesionali sau a persoanelor de conducere;
– persoane care au autoritatea personala de a angaja, concedia, recomanda angajarea, concedierea sau alte masuri vizind personalul.
b) Persoane angajate de organizatie care poseda analte sau deosebite:
– calificari pentru un anumit tip de munca sau comert care necesita cunostinte tehnice specifice;
– cunostinte esentiale pentru serviciul organizatiei, echipamentul de cercetare, tehnicile sau managementul.
Acestea pot include dar nu se limiteaza la membri ai profesiunilor acreditate.
Fiecare asemenea angajat trebuie sa fi fost angajat de organizatia respectiva cu cel putin un an anainte de detasarea de catre organizatie.
ART. 54
1. Prevederile acestui capitol vor fi aplicate cu limitele justificate de ratiuni de politica publica, securitate publica sau sanatate publica.
2. Ele nu se vor aplica acelor activitati care, pe teritoriul fiecarei parti, sant an legatura, fie si ocazional, cu exercitarea autoritatii oficiale.
ART. 55
Companiile care sant controlate si exclusiv detinute an comun de companii sau cetateni romani si de companii si cetateni din Comunitate vor fi, de asemenea, beneficiare ale prevederilor prezentului capitol si ale cap. III al acestui titlu.
CAP. 3
FURNIZAREA DE SERVICII INTRE COMUNITATE aI ROMaNIA
ART. 56
1. In conformitate cu prevederile prezentului capitol, partile se obliga sa adopte masurile necesare pentru a permite progresiv furnizarea de servicii de catre companiile si cetatenii din Comunitate sau din Romania, stabiliti pe teritoriul uneia dintre parti, alta decat cea a persoanei pentru care sant destinate serviciile, cu luarea an considerare a dezvoltarii sectoarelor de servicii ale partilor.
2. In pas cu procesul de liberalizare mentionat an paragraful 1 si sub rezerva prevederilor art. 59 paragraful 1, partile vor permite circulatia temporara a persoanelor fizice care furnizeaza servicii sau care sant angajati ai furnizorului de servicii an calitate de persoane-cheie, asa cum au fost ele definite an art. 53 paragraful 2, inclusiv persoane fizice care sant reprezentanti ai companiilor sau cetatenilor din Comunitate sau din Romania si care cauta sa dobindeasca intrare temporara an scopul negocierii vinzarilor de servicii sau antameaza acorduri pentru vanzarea de servicii an numele furnizorului de servicii, an masura an care respectivii reprezentanti nu sant implicati ei ansisi an vinzari directe catre publicul larg sau an furnizarea serviciilor.
3. Consiliul de Asociere va adopta masurile necesare pentru aplicarea progresiva a paragrafului 1 al prezentului articol.
ART. 57
In privinta furnizarii de servicii de transport antre Romania si Comunitate, prevederile art. 56 vor fi anlocuite de urmatoarele:
1. Referitor la transportul maritim, partile se obliga sa aplice efectiv principiul accesului nerestrictionat la piata si trafic, pe o baza comerciala.
a) Prevederile de mai sus nu prejudiciaza drepturile si obligatiile ce decurg din Codul de conduita al Natiunilor Unite privind conferintele de linie, asa cum sant ele aplicate de una sau de alta dintre partile contractante ale prezentului acord. Transportatorii de linie care nu participa la Conferinta vor fi liberi sa opereze an competitie cu cei din conferinta atat timp cat ei adera la principiul concurentei loiale, pe o baza comerciala.
b) Partile afirma angajamentul lor la un climat de competitie libera, ca fiind o trasatura esentiala a comertului cu marfuri an vrac, solide si lichide.
2. In aplicarea principiilor paragrafului 1, partile vor trebui:
a) sa nu introduca clauze de ampartire a ancarcaturii an viitoarele acorduri bilaterale cu tari terte, decat an acele situatii exceptionale cand companiile de transport de linie ale uneia sau alteia dintre partile la prezentul acord nu ar avea alta posibilitate efectiva de a se ocupa de comert spre si dinspre tara terta interesata;
b) sa interzica aranjamentele de ampartire a ancarcaturii an viitoarele acorduri bilaterale referitoare la comertul cu marfuri an vrac, solide si lichide;
c) sa elimine, la intrarea an vigoare a prezentului acord, toate masurile unilaterale, administrative, tehnice si alte obstacole care ar putea avea efecte restrictive sau discriminatorii asupra furnizarii libere de servicii an transportul maritim international.
3. In vederea asigurarii unei dezvoltari coordonate si a unei liberalizari progresive a transportului antre parti, adaptat necesitatilor comerciale reciproce, conditiile accesului reciproc pe piata transportului aerian si a transportului terestru vor fi stabilite prin acorduri speciale de transport, negociate antre parti dupa intrarea an vigoare a prezentului acord.
4. Inaintea ancheierii acordurilor la care se refera pct. 3, partile nu vor adopta nici o masura si nu vor antreprinde nici o actiune mai restrictiva sau discriminatorie an comparatie cu situatia existenta an ziua precedenta intrarii an vigoare a acordului.
5. Pe durata perioadei de tranzitie, Romania va adapta progresiv legislatia sa, inclusiv regulile administrative, tehnice sau de alta natura, la legislatia Comunitatii din domeniul transportului aerian sau terestru, an masura an care aceasta serveste scopurilor de liberalizare, de acces reciproc la pietele partilor si faciliteaza circulatia calatorilor si marfurilor.
6. Pe masura progresului comun an realizarea obiectivelor prezentului capitol, Consiliul de Asociere va examina caile de creare a conditiilor necesare pentru ambunatatirea libertatii de a furniza servicii de transport aerian si terestru.
ART. 58
Prevederile art. 54 se vor aplica prevederilor cuprinse an prezentul capitol.
CAP. 4
PREVEDERI GENERALE
ART. 59
1. In aplicarea titlului IV al prezentului acord, nici o prevedere a acordului nu va impiedica partile sa aplice legile si reglementarile proprii referitoare la intrarea, sederea, munca, conditiile de munca, stabilirea persoanelor fizice si furnizarea de servicii, cu conditia ca, procedand astfel, ele sa nu le aplice de o astfel de maniera ancat sa anuleze sau sa slabeasca beneficiile decurgind, pentru fiecare dintre parti, din conditiile unei prevederi specifice a acordului. Aceasta prevedere nu prejudiciaza aplicarea art. 54.
2. Prevederile cap. II, III si IV ale titlului IV vor fi revazute prin decizia Consiliului de Asociere, an lumina rezultatelor negocierilor privind serviciile care se desfasoara an cadrul Rundei Uruguay si an special an scopul de a se asigura ca, an conformitate cu orice prevedere a prezentului acord, o parte acorda celeilalte parti un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat an baza prevederilor unui viitor acord general privind comertul si serviciile (G.A.T.S.).
3. Excluderea companiilor sau cetatenilor din Comunitate stabiliti an Romania conform prevederilor cap. II al titlului IV, de la acordarea, de catre Romania, de ajutor public an domeniile serviciilor de educatie publica, serviciilor de sanatate sau sociale si ale serviciilor culturale, pe durata perioadei de tranzitie la care se refera art. 7, va trebui sa fie considerata compatibila cu prevederile titlului IV si cu regulile de concurenta stipulate an titlul V.
TITLUL V – PLATI, CAPITAL, CONCURENTA aI ALTE PREVEDERI CU CARACTER ECONOMIC, ARMONIZAREA LEGISLAeIEI
CAP. 1
PLATI CURENTE aI MISCAREA CAPITALULUI
ART. 60
Partile se obliga sa autorizeze, an valuta liber convertibila, orice plata din contul curent al balantei de plati, an masura an care tranzactiile referitoare la plati se refera la circulatia marfurilor, serviciilor sau persoanelor antre parti, care a fost liberalizata an conformitate cu prezentul acord.
ART. 61
1. Cu privire la tranzactiile din contul de capital din balanta de plati, Romania si, respectiv, statele membre vor asigura, de la intrarea an vigoare a acordului, circulatia libera a capitalului legat de investitiile directe facute an companii anfiintate conform legilor an vigoare an tara gazda si de investitiile facute conform prevederilor cap. II din titlul IV, si lichidarea sau repatrierea acestor investitii si a oricarui profit rezultat din acestea.
2. Indiferent de prevederile de mai sus, o astfel de circulatie libera, lichidare si repatriere vor fi asigurate pana la sfarsitul primei etape prezentate an art. 7, pentru toate investitiile legate de stabilirea an Romania a cetatenilor din Comunitate ca persoane care desfasoara activitati proprii, conform cap. II din titlul IV.
3. Fara a prejudicia prevederile paragrafului 1, statele membre, de la intrarea an vigoare a acordului, si Romania, de la sfarsitul celui de-al cincilea an urmator intrarii an vigoare a acordului, nu vor introduce noi restrictii valutare la circulatia de capital si la platile curente aferente antre rezidenti ai Comunitatii si ai Romaniei si nu vor face aranjamentele existente mai restrictive.
4. Partile se vor consulta reciproc an scopul de a facilita circulatia capitalului antre Comunitate si Romania pentru a promova obiectivele prezentului acord.
ART. 62
1. Pe durata primilor cinci ani urmatori datei intrarii an vigoare a prezentului acord, partile vor adopta masuri care sa permita crearea conditiilor necesare pentru aplicarea graduala, an viitor, a regulilor Comunitatii referitoare la libera circulatie a capitalului.
2. Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului, Consiliul de Asociere va examina caile care sa faca posibila aplicarea deplina a regulilor Comunitatii privind circulatia capitalului.
ART. 63
Cu referire la prevederile prezentului capitol si independent de prevederile art. 65, pana la introducerea deplinei convertibilitati a monedei Romaniei an sensul art. VIII al Fondului Monetar International (F.M.I.), Romania poate aplica, an circumstante exceptionale, restrictii de schimb legate de acordarea sau preluarea de credite pe termen scurt sau mediu, cu conditia ca aceste restrictii sa fie impuse Romaniei la acordarea de astfel de credite si sa fie permise an conformitate cu statutul Romaniei an cadrul F.M.I.
Romania va aplica aceste restrictii de o maniera nediscriminatorie. Ele se vor aplica astfel ancat sa perturbe cat mai putin prezentul acord. Romania va informa prompt Consiliul de Asociere asupra introducerii unor astfel de masuri si a oricaror modificari ale acestora.
CAP. 2
CONCURENTA aI ALTE PREVEDERI CU CARACTER ECONOMIC
ART. 64
1. Sant incompatibile cu buna functionare a acordului, an masura an care ele pot afecta comertul antre Romania si Comunitate:
(i) orice acorduri antre antreprinderi, decizii ale asociatiilor de antreprinderi si practicile concertate antre antreprinderi avand ca obiect sau efect prevenirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei;
(ii) abuzul din partea uneia sau mai multor antreprinderi de a avea o pozitie dominanta, pe teritoriul Romaniei sau al Comunitatii, an ansamblu, sau pe o parte substantiala a acestuia;
(iii) orice ajutor public care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta prin favorizarea anumitor antreprinderi sau a productiei unor anumite marfuri.
2. Orice practica contrara prezentului articol va fi examinata pe baza criteriilor care rezulta din aplicarea regulilor din art. 85, 86 si 92 din Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene.
3. Consiliul de Asociere va adopta, an termen de trei ani de la intrarea an vigoare a acordului, regulile necesare pentru aplicarea paragrafelor 1 si 2.
4. a) In scopul aplicarii prevederii paragrafului 1 pct. (iii), partile recunosc ca, an perioada primilor cinci ani dupa intrarea an vigoare a acordului, orice ajutor public acordat de Romania va fi evaluat luindu-se an considerare faptul ca Romania va fi considerata o regiune identica cu cele ale Comunitatii descrise an art. 92.3 lit. a) al Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene. Consiliul de Asociere va decide, tinand cont de situatia economica din Romania, daca perioada respectiva va fi extinsa pentru o noua perioada de cinci ani.
b) Fiecare parte va asigura transparenta an domeniul ajutorului public, antre altele, prin raportarea anuala catre cealalta parte a sumei totale si a distribuirii ajutorului acordat si prin furnizarea, la cerere, de informatii referitoare la schemele de ajutor. La cererea uneia dintre parti, va furniza informatii privind anumite cazuri individuale de ajutor public.
5. Referitor la produsele mentionate la cap. II si III ale titlului III: prevederile paragrafului 1 subparagraful (iii) nu se aplica; orice practica contrara paragrafului 1 subparagraful (i) va fi evaluata conform criteriilor stabilite de Comunitate an baza art. 42 si 43 ale Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene si an special a celor stabilite prin Reglementarea Consiliului nr. 26/1962.
6. Daca Romania sau Comunitatea considera ca o anumita practica este incompatibila cu prevederile paragrafului 1 si:
– nu este conforma cu regulile mentionate an paragraful 3, sau
– an absenta unor asemenea reguli si daca asemenea practici cauzeaza sau ameninta sa cauzeze prejudicii serioase intereselor celeilalte parti sau pagube materiale industriei sale nationale, inclusiv industriei serviciilor, ea poate adopta masuri adecvate dupa consultari an cadrul Consiliului de Asociere sau dupa 30 de zile lucratoare de la solicitarea unor astfel de consultari.
In cazul unor practici incompatibile cu paragraful 1 subparagraful (iii) al prezentului articol, asemenea masuri adecvate vor fi adoptate acolo unde se aplica Acordul general pentru tarife vamale si comert, numai an conformitate cu procedurile si an conditiile stipulate de Acordul general pentru tarife vamale si comert si de orice alte instrumente relevante, negociate sub auspiciile sale care sant aplicabile antre parti.
7. Indiferent de orice alte prevederi contrare adoptate an conformitate cu paragraful 3, partile vor schimba informatii luind an considerare limitarile impuse de cerintele pastrarii secretului profesional si de afaceri.
8. Acest articol nu se va aplica produselor care intra sub incidenta Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului care formeaza obiectul Protocolului nr. 2.
ART. 65
1. Partile se vor stradui sa evite impunerea de masuri restrictive, inclusiv masuri la import pentru scopurile balantei de plati. In situatia introducerii lor, partea care a procedat astfel va prezenta celeilalte parti un calendar al eliminarii acestor masuri.
2. Daca Romania sau unul sau mai multe state membre se afla an serioase dificultati ale balantei de plati sau exista o amenintare iminenta a unei astfel de situatii, Romania sau Comunitatea, dupa caz, pot adopta, an conformitate cu conditiile prevazute an Acordul general pentru tarife vamale si comert, masuri restrictive, inclusiv masuri referitoare la import, care vor avea o durata limitata si care nu vor depasi ceea ce este necesar an vederea remedierii situatiei balantei de plati. Romania sau Comunitatea, dupa caz, vor informa cealalta parte despre aceasta.
3. Orice masuri restrictive nu se vor aplica transferurilor legate de investitii si an special de repatrierea sumelor investite sau reinvestite sau de orice alt fel de venituri care rezulta din acestea.
ART. 66
In privinta antreprinderilor publice si a antreprinderilor carora le-au fost acordate drepturi speciale sau exclusive, Consiliul de Asociere va asigura ca, ancepand cu cel de-al treilea an de la data intrarii an vigoare a acordului, principiile Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene, andeosebi art. 90 si principiile Documentului final din aprilie 1990 al reuniunii de la Bonn a Conferintei pentru Securitate si Cooperare an Europa (an special prevederile referitoare la libertatea de decizie a antreprenorilor) vor fi aplicate an operarea prezentului acord.
ART. 67
1. Romania va continua sa imbunatateasca protectia drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si comerciala, an scopul de a asigura, pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea an vigoare a acordului, un nivel de protectie similar cu cel existent an Comunitate, inclusiv mijloace comparabile de aplicare a acestor drepturi.
2. In acelasi interval de timp, Romania va solicita sa adere la Conventia de la Munchen privind acordarea patentelor europene din 5 octombrie 1973. Romania va adera, de asemenea, la celelalte conventii multilaterale referitoare la drepturile de proprietate intelectuala, industriala si comerciala (mentionate an paragraful 1 al anexei nr. XIX), la care statele membre sant parti sau pe care statele membre le aplica „de facto”.
3. Dupa intrarea an vigoare a prezentului acord, Romania va acorda un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat oricarei tari terte an baza unui acord bilateral.
ART. 68
1. Partile considera ca deschiderea de licitatii pentru contracte publice pe baza principiilor nediscriminatorii si reciprocitatii, andeosebi an contextul G.A.T.T., constituie un obiectiv dezirabil.
2. Companiilor din Romania, asa cum sant ele definite an art. 49 al prezentului acord, li se va permite accesul la procedurile de adjudecare a contractelor an Comunitate an conformitate cu regulile de procedura din Comunitate, acordindu-li-se un tratament nu mai putin favorabil decat cel aplicat companiilor din Comunitate, de la intrarea an vigoare a acordului.
Companiilor din Comunitate, asa cum sant ele definite an art. 49 al prezentului acord, li se va permite accesul la procedurile de adjudecare a contractelor publice, an Romania, sub un tratament nu mai putin favorabil decat cel aplicat companiilor din Romania, cel mai tirziu pana la sfarsitul perioadei de tranzitie prevazute an art. 7.
Companiile din Comunitate stabilite an Romania an conformitate cu prevederile cap. II al titlului IV, sub forma filialelor, asa cum sant ele descrise an art. 45 si an art. 55, vor avea acces, de la data intrarii an vigoare a prezentului acord, la procedurile de adjudecare a contractelor sub un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat companiilor din Romania. Companiilor din Comunitate stabilite an Romania sub forma sucursalelor sau reprezentantelor, asa cum sant ele descrise an art. 45, li se va acorda un asemenea tratament, cel mai tirziu la sfarsitul perioadei de tranzitie prevazute an art. 7.
Consiliul de Asociere va examina periodic posibilitatea ca Romania sa introduca accesul la procedurile de adjudecare an Romania pentru toate companiile din Comunitate, anainte de sfarsitul perioadei de tranzitie.
3. Referitor la dreptul de stabilire, operatiuni, furnizare de servicii antre Romania si Comunitate, ca si la angajarea si circulatia fortei de munca legate de andeplinirea contractelor publice, vor fi aplicabile prevederile art. 38-59.
CAP. 3
ARMONIZAREA LEGISLAeIEI
ART. 69
Partile recunosc ca o conditie importanta a integrarii economice a Romaniei an Comunitate este armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii. Romania se va stradui sa asigure ca legislatia sa sa devina, gradual, compatibila cu cea a Comunitatii.
ART. 70
Armonizarea legislatiei se va extinde an special an urmatoarele domenii: legea vamala, legea societatilor, legea bancara, conturile si taxele societatilor, proprietatea intelectuala, protectia fortei de munca si a locurilor de munca, securitatea sociala, serviciile financiare, regulile de concurenta, protectia sanatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor, impozitarea indirecta, standardele si normele tehnice, legile si reglementarile an domeniul nuclear, transport si mediu.
ART. 71
Comunitatea va furniza Romaniei asistenta tehnica pentru aplicarea acestor masuri, care poate include, printre altele:
– schimb de experti;
– furnizarea ultimelor informatii, andeosebi asupra legislatiei relevante;
– organizarea de seminarii;
– activitati de formare;
– ajutor pentru traducerea legislatiei din Comunitate, an sectoarele relevante.
TITLUL VI – COOPERAREA ECONOMICA
ART. 72
1. Comunitatea si Romania vor stabili relatii de cooperare economica menite sa contribuie la dezvoltarea Romaniei si la cresterea potentialului sau. O astfel de cooperare va antari legaturile economice existente, pe cea mai larga baza posibila, an beneficiul ambelor parti.
2. Politicile si celelalte masuri vor fi destinate sa produca dezvoltarea economica si sociala a Romaniei si se vor ghida dupa principiul dezvoltarii durabile. Aceste politici trebuie sa cuprinda, de la anceput, totalitatea considerentelor de mediu si sa fie corelate cu cerintele unei dezvoltari sociale armonioase.
3. In acest scop, cooperarea trebuie sa se concentreze, an special, asupra politicilor si masurilor legate de industrie, inclusiv de sectorul minier, investitii, agricultura, energie, transport, dezvoltare regionala si turism.
4. Se va acorda o atentie speciala masurilor capabile sa stimuleze cooperarea dintre tarile Europei Centrale si de Est, an scopul unei dezvoltari armonioase an zona.
ART. 73
Cooperarea industriala
1. Cooperarea va fi menita sa promoveze, an special, urmatoarele:
– cooperarea industriala antre agentii economici ai ambelor parti, avand ca principal obiectiv antarirea sectorului privat;
– participarea Comunitatii la eforturile Romaniei de modernizare si restructurare a industriei sale, atat an sectorul public cat si an cel privat, ceea ce va face efectiva tranzitia de la sistemul centralizarii planificate la economia de piata, an conditii care sa asigure protejarea mediului anconjurator;
– restructurarea unor sectoare specifice;
– anfiintarea de noi antreprinderi an zone care ofera potential de crestere;
– transferul de tehnologie si know-how.
2. Initiativele de cooperare industriala vor lua an considerare prioritatile stabilite de Romania. Initiativele trebuie sa urmareasca, an special, crearea unui cadru propice pentru antreprinderi, ambunatatirea know-how-ului an domeniul managementului si promovarea transparentei an privinta pietelor si a conditiilor pentru antreprinderi si vor cuprinde asistenta tehnica, atunci cand este cazul.
ART. 74
Promovarea si protectia investitiilor
1. Cooperarea va fi menita sa creeze un climat favorabil pentru investitiile particulare, atat din tara cat si din strainatate, ceea ce este esential pentru reconstructia economica si industriala an Romania.
2. Obiectivele speciale ale cooperarii vor fi:
– pentru Romania, stabilirea si ambunatatirea cadrului legal care favorizeaza si protejeaza investitiile;
– ancheierea de catre Romania si statele membre, de acorduri de promovare si protejare a investitiilor;
– punerea an aplicare a unor aranjamente propice transferului de capital;
– crearea unei mai bune protectii a investitiilor;
– continuarea abrogarii actelor normative invechite si ambunatatirea infrastructurii economice;
– schimbul de informatii asupra oportunitatilor de investitii sub forma de targuri comerciale, expozitii, saptamini comerciale si al altor asemenea actiuni.
ART. 75
Standardele agroindustriale si aprecierea conformitatii
1. Partile vor coopera an scopul de a reduce diferentele an domeniul procedurilor privind standardizarea si aprecierea conformitatii.
2. In acest scop, cooperarea va urmari:
– promovarea alinierii Romaniei la reglementarile tehnice comunitare si la standardele europene privind calitatea produselor alimentare de origine industriala si agricola;
– promovarea utilizarii reglementarilor tehnice comunitare, a standardelor europene si a procedurilor de apreciere a conformitatii;
– ancheierea, atunci cand este cazul, de acorduri privind recunoasterea reciproca an aceste domenii;
– ancurajarea participarii active si regulate a Romaniei la lucrarile organizatiilor specializate (C.E.N., C.E.N.E.L.E.C., E.T.S.I., E.O.T.C.).
3. Comunitatea va acorda asistenta tehnica Romaniei, dupa caz.
ART. 76
Cooperarea an stiinta si tehnologie
1. Partile vor promova cooperarea an activitati de cercetare si dezvoltare tehnologica. Ele vor acorda o atentie speciala urmatoarelor:
– schimbului de informatii stiintifice si tehnice, inclusiv informatii privind politicile si activitatile stiintifice si tehnologice ale fiecareia dintre parti;
– organizarii de reuniuni stiintifice comune (seminarii si ateliere);
– activitatilor comune de cercetare si dezvoltare menite sa incurajeze progresul stiintific si transferul de tehnologie si know-how;
– activitatilor de pregatire profesionala si programe de mobilitate pentru cercetatorii si specialistii ambelor parti;
– dezvoltarii unei atmosfere propice cercetarii si aplicarii de tehnologii noi si protectiei corespunzatoare a proprietatii intelectuale asupra rezultatelor cercetarii;
– participarii Romaniei la programele comunitare an conformitate cu paragraful 3. Va fi acordata asistenta tehnica, dupa caz.
2. Consiliul de Asociere va stabili procedurile adecvate pentru dezvoltarea cooperarii.
3. Cooperarea an cadrul programului comunitar an domeniul cercetarii si al dezvoltarii tehnologice va fi pusa an practica pe baza unor aranjamente specifice care urmeaza a fi negociate si ancheiate conform procedurilor legale ale fiecareia dintre parti.
ART. 77
Invatamant si pregatire profesionala
1. Partile vor coopera, an scopul de a ridica nivelul general de educatie si calificare profesionala an Romania, atat an sectorul public cat si an cel privat, luind an considerare prioritatile Romaniei. Cadrul institutional si planurile de cooperare urmeaza a fi stabilite (ancepand cu Fundatia Europeana pentru Pregatire Profesionala, atunci cand aceasta va fi anfiintata, si programul TEMPUS). Participarea Romaniei la alte programe comunitare ar putea fi luata, de asemenea, an considerare an acest context.
2. Cooperarea se va concentra, an special, asupra urmatoarelor domenii:
– reforma sistemului de anvatamant si pregatire profesionala an Romania;
– pregatirea initiala, pregatirea la locul de munca si recalificarea, inclusiv a directorilor si a functionarilor superiori civili, atat an sectorul public cat si an cel privat, an special an domenii prioritare, care urmeaza a fi stabilite;
– cooperarea antre universitati, cooperarea antre universitati si firme si mobilitatea pentru profesori, studenti, administratori si tineret;
– promovarea predarii an domeniul studiilor europene, an cadrul unor institutii adecvate;
– recunoasterea reciproca a perioadelor de studii si a diplomelor;
– predarea limbilor comunitare;
– pregatirea translatorilor si interpretilor si promovarea utilizarii normelor lingvistice si a terminologiei comunitare si dezvoltarea unei infrastructuri corespunzatoare pentru traducerea din limba romana an limbile comunitare;
– dezvoltarea anvatamantului de la distanta si a noilor tehnologii de pregatire;
– acordarea de burse de studii;
– asigurarea materialelor si echipamentelor pentru pregatire.
Pentru a promova integrarea Romaniei la nivelul institutiilor comunitare de anvatamant si cercetare, asa cum se prevede an art. 76, Comunitatea va lua masurile corespunzatoare pentru a facilita cooperarea Romaniei cu institutiile europene pertinente. Aceasta poate cuprinde participarea Romaniei la activitatile acestor institutii, precum si anfiintarea de filiale ale acestora an Romania. Obiectivele institutiilor mentionate mai sus trebuie sa se concentreze asupra pregatirii profesorilor, specialistilor si functionarilor publici care urmeaza a fi implicati an procesul de integrare si cooperare europeana cu institutiile comunitare.
ART. 78
Agricultura si sectorul agroindustrial
1. Cooperarea an acest domeniu va avea drept scop modernizarea, restructurarea si privatizarea agriculturii si sectorului agroindustrial din Romania. Se vor depune eforturi mai ales pentru:
– dezvoltarea fermelor particulare, a canalelor de distribuire, a metodelor de depozitare, a marketingului si managementului etc.;
– modernizarea infrastructurii rurale (transport, aprovizionarea cu apa, telecomunicatii);
– ambunatatirea planificarii utilizarii terenului agricol, inclusiv planificarea urbana si an constructii;
– ambunatatirea productivitatii, calitatii si eficientei prin utilizarea unor metode si produse adecvate;
– asigurarea pregatirii si andrumarii an utilizarea metodelor de productie antipoluante;
– promovarea complementaritatii an agricultura;
– promovarea schimbului de know-how, an special antre sectoarele particulare din cadrul Comunitatii si Romaniei;
– dezvoltarea si modernizarea firmelor de prelucrare si a tehnicilor lor de marketing;
– dezvoltarea cooperarii an domeniul sanatatii animalelor, al sanatatii produselor alimentare agricole (inclusiv ionizarea), al sanatatii plantelor, an scopul de a se realiza armonizarea graduala cu standardele comunitare, prin asistenta an domeniul pregatirii cadrelor si al organizarii controlului;
– stabilirea si promovarea cooperarii efective an privinta sistemelor informationale an agricultura;
– dezvoltarea si promovarea cooperarii efective an privinta sistemelor de asigurare a calitatii, compatibile cu modelele comunitare;
– schimbul de informatii an privinta politicii agricole si legislatiei;
– acordarea de asistenta tehnica si transferul de know-how catre Romania an privinta sistemului de aprovizionare cu lapte a scolilor.
2. Pentru alte scopuri, Comunitatea va acorda asistenta tehnica, dupa cum va fi cazul.
ART. 79
Energia
1. In contextul principiilor economiei de piata si al Cartei Europene a Energiei, partile vor coopera pentru dezvoltarea integrarii treptate a pietelor energiei an Europa.
2. Cooperarea va include, printre altele, asistenta tehnica, atunci cand este cazul, an urmatoarele domenii:
– formularea si planificarea politicii energetice;
– managementul si pregatirea profesionala pentru sectorul energetic;
– promovarea economisirii energiei si a eficientei energetice;
– dezvoltarea resurselor de energie;
– ambunatatirea distributiei, precum si ambunatatirea si diversificarea aprovizionarii;
– impactul ecologic al productiei si consumului de energie;
– sectorul energiei nucleare;
– deschiderea antr-o mai mare masura a pietei energiei, inclusiv facilitarea tranzitului de gaz si electricitate;
– sectoarele de electricitate si gaz, inclusiv analizarea posibilitatii de interconectare a retelelor de aprovizionare;
– modernizarea infrastructurilor energetice;
– formularea conditiilor-cadru pentru cooperarea dintre antreprinderile din acest sector, ceea ce ar putea cuprinde ancurajarea societatilor mixte;
– transferul de tehnologie si know-how, care poate cuprinde, daca este cazul, promovarea si comercializarea de tehnologii energetice eficiente.
ART. 80
Cooperare an sectorul nuclear
1. Scopul cooperarii este asigurarea unei utilizari an conditii de securitate a energiei nucleare.
2. Cooperarea va acoperi, an principal, urmatoarele subiecte:
– masuri industriale pentru siguranta an functionare a centralelor nucleare romanesti;
– perfectionarea profesionala a personalului de conducere si a altor categorii de personal care lucreaza cu instalatiile nucleare;
– perfectionarea legilor si reglementarilor romane privind securitatea nucleara si antarirea rolului autoritatilor de supraveghere si cresterea resurselor lor;
– securitatea nucleara, pregatirea si conducerea an situatii de urgenta nucleara;
– protectia impotriva radiatiilor, inclusiv controlul radiatiilor din mediul anconjurator;
– probleme legate de ciclul combustibilului si securitatea materialelor nucleare;
– gospodarirea deseurilor radioactive;
– retragerea autorizatiei si demontarea instalatiilor nucleare;
– decontaminarea.
3. Cooperarea va cuprinde schimbul de informatii si experienta si activitati de cercetare-dezvoltare an conformitate cu art. 76.
ART. 81
Mediul anconjurator
1. Partile vor dezvolta si antari cooperarea an domeniul mediului anconjurator si al sanatatii oamenilor, pe care ele o considera a fi o prioritate.
2. Cooperarea va avea drept scop combaterea deteriorarii mediului anconjurator si an special:
– controlul efectiv al nivelurilor de poluare; sistemul de informatii privind starea mediului anconjurator;
– combaterea locala, regionala si transfrontiera a poluarii aerului si a apei;
– restaurarea ecologica;
– productia si utilizarea de energie an mod durabil, eficient si efectiv din punct de vedere al mediului anconjurator; securitatea uzinelor industriale;
– clasificarea si manipularea an conditii de siguranta a produselor chimice;
– calitatea apei, an special a apelor care traverseaza frontiera (Dunarea, Marea Neagra);
– reducerea cantitatii de deseuri, reciclarea si eliminarea lor an conditii de siguranta, aplicarea Conventiei de la Basel;
– impactul ecologic al agriculturii, eroziunii solului si al poluarii chimice;
– protejarea padurilor;
– conservarea biodiversitatii;
– planificarea utilizarii pamantului, inclusiv planificarea urbana si an constructii;
– utilizarea instrumentelor economice si fiscale;
– schimbarea climatului global;
– instruirea si atentionarea an privinta problemelor mediului.
3. Cooperarea se va desfasura, an special, prin:
– schimbul de informatii si de experti, inclusiv informatii si experti an domeniul transferului de tehnologii curate si al utilizarii sigure si sanatoase, din punct de vedere al mediului, a biotehnologiilor;
– programe de pregatire profesionala;
– activitati comune de cercetare;
– armonizarea legilor (standarde comunitare);
– cooperarea la nivel regional (inclusiv cooperarea an cadrul Agentiei Europene a Mediului cand va fi creata de Comunitate) si la nivel international;
– dezvoltarea de strategii, an special an legatura cu problemele globale si de clima;
– studii privind impactul ecologic.
ART. 82
Gospodarirea apelor
Partile vor dezvolta cooperarea an diverse domenii privind gospodarirea apelor, an special an ceea ce priveste:
– utilizarea cu grija fata de mediu a apei cursurilor transfrontiera si a raurilor si lacurilor care traverseaza frontierele;
– armonizarea reglementarilor privind gospodarirea apelor si mijloacele de reglementare tehnica a apei (directive, limite, standarde, normative, logistica);
– modernizarea cercetarii si dezvoltarii (R and D) si a bazei stiintifice a gospodaririi apelor.
ART. 83
Transportul
1. Partile vor dezvolta si antari cooperarea dintre ele, astfel ancat sa dea posibilitatea Romaniei sa:
– restructureze si sa modernizeze transportul;
– imbunatateasca circulatia pasagerilor si a marfurilor si accesul la piata transporturilor, prin anlaturarea obstacolelor administrative, tehnice si de alta natura;
– faciliteze tranzitul comunitar prin Romania, pe cai rutiere, feroviare, pe cai navigabile interioare si transportul combinat;
– realizeze functionarea unor standarde comparabile cu cele comunitare.
2. Cooperarea va cuprinde an special, urmatoarele:
– programe de pregatire economica, juridica si tehnica;
– furnizarea de asistenta tehnica, consultanta si schimbul de informatii;
– furnizarea mijloacelor de dezvoltare a infrastructurii de transport an Romania.
3. Cooperarea va cuprinde urmatoarele domenii prioritare:
– constructia si modernizarea transportului rutier, inclusiv usurarea treptata a conditiilor de tranzit;
– administrarea cailor ferate si a aeroporturilor, inclusiv cooperarea dintre autoritatile nationale corespunzatoare;
– modernizarea principalelor rute de interes comun si a legaturilor transeuropene, a infrastructurii rutiere, a celei de navigatie interioara, feroviare, portuare si aeroportuare;
– planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si a constructiilor legate de transporturi;
– modernizarea echipamentului tehnic pentru a corespunde standardelor comunitare, an special, an domeniile transportului rutier si feroviar, al transportului multimodal si al transbordarii;
– elaborarea unor politici consecvente an domeniul transporturilor, compatibile cu cele aplicate an Comunitate;
– promovarea programelor comune tehnologice si de cercetare, an conformitate cu art. 76.
ART. 84
Telecomunicatii, servicii postale si transmisiuni
1. Partile vor extinde si antari cooperarea an acest domeniu si, an acest scop, vor initia, cu prioritate, urmatoarele actiuni:
– schimbul de informatii an privinta politicilor din domeniul telecomunicatiilor, serviciilor postale si transmisiunilor;
– schimbul de informatii tehnice si de alta natura si organizarea de seminarii, ateliere si conferinte pentru expertii ambelor parti;
– efectuarea de actiuni de pregatire profesionala si de andrumare;
– efectuarea de transferuri de tehnologie;
– crearea de organisme adecvate pentru ambele parti care sa elaboreze proiecte comune;
– promovarea standardelor europene, a sistemelor de certificare si a abordarii reglementarilor;
– promovarea noilor facilitati an domeniul comunicatiilor serviciilor si instalatiilor, an special a acelora cu aplicabilitate comerciala.
2. Aceste activitati se vor concentra asupra urmatoarelor domenii prioritare:
– modernizarea retelei de telecomunicatii din Romania si integrarea sa an retelele europene si mondiale;
– cooperarea an cadrul structurilor europene de standardizare;
– integrarea an sistemul transeuropean; aspectele juridice si de reglementare an domeniul telecomunicatiilor;
– administrarea telecomunicatiilor si a serviciilor postale si de transmisiuni an noul climat economic; structuri organizatorice, strategii si planificare, principii privind achizitiile;
– planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si an constructii;
– modernizarea serviciilor postale si de transmisiuni ale Romaniei, inclusiv aspectele juridice si de reglementare.
ART. 85
Servicii bancare, de asigurari si alte servicii financiare si cooperarea an domeniul expertizei
1. Partile vor coopera cu scopul de a stabili si dezvolta un cadru propice pentru ancurajarea sectoarelor de servicii bancare, de asigurari si financiare an Romania.
a) Cooperarea se va concentra asupra:
– adoptarii unui sistem contabil cu standardele europene;
– intaririi si restructurarii sistemului bancar si financiar;
– ambunatatirii dirijarii si reglementarii serviciilor bancare si financiare;
– pregatirii glosarelor de tehnologii;
– schimbului de informatii privind legile an vigoare sau an curs de pregatire.
b) In acest scop, cooperarea va cuprinde prevederi legate de asistenta tehnica si pregatirea profesionala.
2. Partile vor coopera cu scopul de a dezvolta an Romania sisteme eficiente de expertiza, bazate pe metode si proceduri comunitare standard.
ART. 86
Politica monetara
La cererea autoritatilor romane, Comunitatea va acorda asistenta tehnica menita sa sprijine eforturile Romaniei de a introduce convertibilitatea deplina a leului si armonizarea treptata a politicilor sale cu cele ale Sistemului Monetar European. Aceasta va cuprinde schimbul de informatii privind principiile si modul de functionare a Sistemului Monetar European.
ART. 87
Spalarea banilor
1. Partile vor crea cadrul cooperarii menite sa previna utilizarea sistemelor lor financiare an scopul spalarii cistigurilor provenite din activitati criminale an general si din traficul de droguri an special.
2. Cooperarea an acest domeniu va cuprinde asistenta administrativa si tehnica menita sa stabileasca standardele adecvate impotriva spalarii banilor, echivalente cu cele adoptate de catre Comunitate si de catre forurile internationale an acest domeniu, inclusiv de catre Forta de Actiune an Scopuri Financiare (FATF).
ART. 88
Dezvoltarea regionala
1. Partile vor antari cooperarea dintre ele an domeniul dezvoltarii regionale si al planificarii utilizarii terenului.
2. In acest scop, pot fi antreprinse oricare dintre urmatoarele masuri:
– schimbul de informatii de catre autoritatile nationale, regionale sau locale privind politica regionala si de planificare a utilizarii terenului si, daca este cazul, acordarea de asistenta Romaniei pentru formularea unei asemenea politici;
– actiuni comune antreprinse de catre autoritatile regionale si locale an domeniul dezvoltarii economice;
– schimbul de vizite pentru explorarea posibilitatilor de cooperare si asistenta;
– schimbul de functionari civili sau experti;
– acordarea de asistenta tehnica, cu accent special pe dezvoltarea zonelor dezavantajate;
– stabilirea de programe pentru schimbul de informatii si experienta, prin metode care cuprind si seminariile.
ART. 89
Cooperarea an domeniul social
1. In privinta sanatatii si sigurantei, partile vor dezvolta cooperarea dintre ele cu scopul de a ambunatati nivelul de protectie a sanatatii si securitatii muncitorilor, luind ca punct de referinta nivelul de protectie existent an Comunitate.
Cooperarea va cuprinde, an special, urmatoarele:
– acordarea de asistenta tehnica;
– schimburi de experti;
– cooperarea dintre firme;
– operatiuni de informare si pregatire profesionala;
– cooperarea an domeniul sanatatii publice.
2. In ceea ce priveste ocuparea locurilor de munca, cooperarea dintre parti se va concentra, mai ales, asupra:
– organizarii pietei muncii;
– modernizarii serviciilor de plasare si de andrumare a carierei;
– planificarii si aplicarii programelor de restructurare regionala;
– incurajarii crearii de locuri de munca pe plan local.
Cooperarea an aceste domenii va ambraca forma studiilor, furnizarii de servicii de catre experti si a informarii si pregatirii profesionale.
3. In privinta securitatii sociale, cooperarea dintre parti va incerca sa adapteze sistemul romanesc de securitate sociala la noua situatie economica si sociala, an primul rind, prin furnizarea de servicii de catre experti, de informatii si pregatire profesionala.
ART. 90
Turismul
Partile vor intensifica si dezvolta cooperarea dintre ele, care va cuprinde:
– facilitarea comertului turistic si ancurajarea schimburilor turistice antre tineri;
– sporirea fluxului de informatii prin reteaua internationala, bazele de date etc.;
– transferul de know-how prin pregatire profesionala, schimburi si seminarii;
– studierea oportunitatilor pentru operatiuni comune (proiecte peste frontiera, infratiri de orase etc.);
– participarea Romaniei la organizatii turistice europene corespunzatoare;
– armonizarea sistemelor statistice si a regulilor privind turismul;
– schimbul de stiri si asigurarea unor schimburi corespunzatoare de informatii privind problemele majore de interes comun, care afecteaza sectorul turistic;
– asistenta tehnica pentru dezvoltarea comerciala a infrastructurii de sprijinire a sectorului turistic.
ART. 91
Intreprinderile mici si mijlocii
1. Partile vor urmari dezvoltarea si antarirea antreprinderilor mici si mijlocii si cooperarea dintre acest gen de antreprinderi din Romania si din Comunitate.
2. Ele vor incuraja schimbul de informatii si know-how an urmatoarele domenii:
– crearea conditiilor de ordin juridic, administrativ, tehnic, fiscal si financiar, necesare pentru anfiintarea si extinderea antreprinderilor mici si mijlocii si pentru cooperarea peste frontiera;
– acordarea de servicii specializate solicitate de catre antreprinderile mici si mijlocii (pregatirea personalului de conducere, contabilitate, marketing, controlul calitatii etc.) si antarirea agentilor care acorda asemenea servicii;
– stabilirea unor legaturi adecvate cu agentii comunitari an vederea ambunatatirii fluxului de informatii catre antreprinderile mici si mijlocii si promovarea cooperarii peste frontiere (de exemplu: Reteaua de Cooperare si Afaceri (BC-NET), Centrele Euro-Info, conferinte etc.).
3. Cooperarea va cuprinde acordarea de asistenta tehnica, an special pentru stabilirea unui sprijin institutional adecvat pentru antreprinderile mici si mijlocii, la nivel national si regional, an domeniul serviciilor financiare, educationale, de andrumare, tehnologice si de marketing.
ART. 92
Informatii si comunicatii
Romania si Comunitatea vor lua masurile adecvate pentru stimularea unui schimb reciproc efectiv de informatii. Se va acorda prioritate programelor menite sa puna la dispozitia publicului larg informatiile de baza privind Comunitatea, si cercurile de specialisti din Romania, informatii mai specializate inclusiv, cand este posibil, accesul la bazele de date comunitare.
ART. 93
Protectia consumatorului
1. Partile vor coopera an vederea realizarii compatibilitatii depline dintre sistemele de protectie a consumatorului din Romania si din Comunitate.
2. In acest scop, cooperarea va cuprinde, an limita posibilitatilor existente:
– schimbul de informatii si de experti;
– accesul la bazele de date comunitare;
– actiuni de pregatire profesionala si asistenta tehnica.
ART. 94
Vama
1. Scopul cooperarii va fi garantarea concordantei cu toate prevederile programate spre adoptare an legatura cu comertul si comertul loial si realizarea armonizarii sistemului vamal al Romaniei cu cel comunitar, ajutind astfel usurarea pasilor spre liberalizarea prevazuta an acest acord.
2. Cooperarea va cuprinde, an special, urmatoarele:
– schimbul de informatii;
– introducerea unui document administrativ unic si a Nomenclaturii combinate;
– interconectarea dintre sistemele de tranzit ale Romaniei si ale Comunitatii;
– simplificarea controlului si a formalitatilor legate de transportul de marfuri;
– organizarea de seminarii si plasamente pentru cursanti.
Dupa caz, se va acorda asistenta tehnica.
3. Fara a prejudicia cooperarea viitoare prevazuta an acest acord si, an special, an art. 97, asistenta reciproca dintre autoritatile administrative an problemele vamale ale partilor se va desfasura an conformitate cu prevederile Protocolului nr. 6.
ART. 95
Cooperarea statistica
1. Cooperarea an acest domeniu va avea drept scop dezvoltarea unui sistem statistic eficient, capabil sa asigure, an mod rapid si la timp, date statistice demne de ancredere, necesare pentru a sprijini si indruma procesul de reforma economica si a contribui la dezvoltarea antreprinderilor private an Romania.
2. Partile vor coopera, an special, pentru:
– antarirea aparatului statistic an Romania;
– realizarea armonizarii cu metodele, standardele si clasificarile internationale (si an special comunitare);
– punerea la dispozitie a datelor necesare mentinerii si andrumarii reformei economice si sociale;
– punerea la dispozitia agentilor economici din sectorul particular a unor date macro- si microeconomice corespunzatoare;
– garantarea confidentialitatii datelor;
– schimbul de informatii statistice;
– crearea bazelor de date.
3. Se va acorda asistenta tehnica de catre Comunitate an mod adecvat.
ART. 96
Probleme economice
1. Romania si Comunitatea vor facilita procesul de reforma economica si integrare, cooperind an vederea ambunatatirii antelegerii aspectelor fundamentale ale economiilor lor respective si a crearii si aplicarii politicii economice an economiile de piata.
2. Pentru aceste scopuri, Romania si Comunitatea vor:
– schimba informatii asupra realizarilor si perspectivelor macroeconomice si asupra strategiilor de dezvoltare;
– analiza an comun problemele economice de interes reciproc, inclusiv crearea cadrului politicii economice si a instrumentelor pentru implementarea acesteia;
– incuraja cooperarea largita dintre economistii si personalul de conducere din Romania si din Comunitate, prin Programul de actiune pentru cooperarea an domeniul economic (ACE), an vederea accelerarii transferului de know-how pentru a schita politicile economice si pentru a asigura larga raspindire a rezultatelor cercetarii legate de politica.
ART. 97
Drogurile
1. Cooperarea este menita, an special, sa sporeasca eficienta politicilor si masurilor adoptate impotriva aprovizionarii si traficului ilicit de narcotice si de substante psihotrope si sa reduca abuzul de aceste produse.
2. Partile vor conveni asupra metodelor de cooperare necesare pentru atingerea acestor obiective, inclusiv a modalitatilor de aplicare a actiunilor comune. Actiunile lor vor fi bazate pe consultari si coordonare strinsa asupra obiectivelor si politicilor de masuri an domeniile vizate an paragraful 1.
3. Cooperarea dintre parti va cuprinde asistenta tehnica si administrativa, care ar putea viza, an special urmatoarele domenii:
– elaborarea si implementarea legislatiei nationale;
– crearea de institutii si centre de informare si de centre sociale si de sanatate;
– pregatirea personalului si cercetare;
– prevenirea deturnarii substantelor precursoare si a altor substante chimice utilizate an scopul producerii ilicite a medicamentelor sau a substantelor psihotrope.
Cooperarea an acest domeniu va cuprinde asistenta administrativa si tehnica an scopul stabilirii unor standarde adecvate impotriva utilizarii gresite a produselor an cauza, echivalente cu cele adoptate de catre Comunitate si alte organisme internationale pertinente, an special Forta de Actiune an Scop Chimic (C.A.T.F.).
Partile pot conveni asupra includerii si a altor domenii.
ART. 98
Administratia publica
Partile vor promova cooperarea dintre autoritatile administratiei publice, inclusiv initierea an programe de schimb, an vederea ambunatatirii cunoasterii reciproce a structurilor si functionarii sistemelor lor respective.
TITLUL VII – COOPERAREA CULTURALA
ART. 99
1. Luind an considerare Declaratia Solemna privind Uniunea Europeana, partile se obliga sa promoveze, incurajeze si faciliteze cooperarea culturala. Dupa caz, programele comunitare de cooperare culturala sau cele ale unuia sau mai multor state membre pot fi extinse Romaniei si pot fi antreprinse si alte activitati de interes pentru ambele parti.
Aceasta cooperare poate acoperi mai ales:
– schimbul necomercial de opere de arta si artisti;
– traduceri literare;
– conservarea si restaurarea monumentelor si asezarilor (mostenire arhitectonica si culturala);
– pregatirea celor care se ocupa cu problemele culturale;
– organizarea de evenimente culturale de orientare europeana;
– raspindirea realizarilor culturale deosebite, inclusiv pregatirea specialistilor romani an acest domeniu.
2. Partile vor coopera an promovarea industriei audiovizualului an Europa. Sectorul audiovizualului an Romania ar putea participa mai ales la activitati organizate de Comunitate an cadrul programului MEDIA conform procedurilor stabilite de catre organismele ansarcinate cu conducerea fiecarei activitati si an conformitate cu prevederile Hotararii Consiliului Comunitatilor Europene din 21 decembrie 1990, care stabilesc programul. Comunitatea va incuraja participarea sectorului audiovizualului din Romania la programele EUREKA corespunzatoare.
Partile asi vor coordona si, dupa caz, armoniza politicile lor referitoare la reglementarile an domeniul transmisiunilor peste frontiere, al normelor tehnice privind audiovizualul si al promovarii tehnologiei audiovizuale europene.
Cooperarea ar putea cuprinde, printre altele, schimbul de programe, burse si facilitati pentru pregatirea ziaristilor si a altor profesionisti an domeniul mass-media.
TITLUL VIII – COOPERAREA FINANCIARA
ART. 100
In vederea realizarii obiectivelor acestui acord si an conformitate cu art. 101, 102, 104 si 105, fara a prejudicia art. 103, Romania va beneficia de asistenta financiara temporara din partea Comunitatii, sub forma de donatii si amprumuturi, inclusiv amprumuturi de la Banca Europeana de Investitii, conform prevederilor art. 18 al Statutului Bancii, pentru accelerarea transformarii economice a Romaniei si pentru a ajuta Romania sa faca fata consecintelor economice si sociale ale reajustarii structurale.
ART. 101
Aceasta asistenta financiara va fi acoperita:
– fie an cadrul operatiunii PHARE prevazuta an Reglementarea Consiliului C.E.E. nr. 3906/1989, asa cum a fost modificata, pe baza multianuala sau antr-un nou cadru financiar multianual stabilit de catre Comunitate an urma consultarilor cu Romania si tinand seama de considerentele prezentate an art. 104 si 105 ale acestui acord;
– prin amprumuturile acordate de catre Banca Europeana de Investitii pana la data expirarii valabilitatii acestora; urmare consultarilor cu Romania, Comunitatea va fixa o suma maxima si o perioada de valabilitate a amprumuturilor acordate Romaniei de Banca Europeana de Investitii pentru anii urmatori.
ART. 102
Obiectivele si domeniile de asistenta financiara comunitara vor fi stabilite antr-un program indicativ care urmeaza a fi convenit antre cele doua parti. Partile vor informa Consiliul de Asociere.
ART. 103
1. In caz de necesitate speciala, luind an considerare directivele de actiune ale G-24 si disponibilitatea tuturor resurselor financiare, la cererea Romaniei si an coordonare cu institutiile financiare internationale, an contextul G-24, Comunitatea va examina posibilitatea acordarii de asistenta financiara temporara:
– pentru sprijinirea masurilor menite sa introduca si sa mentina convertibilitatea monedei romanesti;
– pentru sprijinirea stabilizarii pe termen mediu si a eforturilor de ajustare structurala, inclusiv asistenta legata de balanta de plati.
2. Aceasta asistenta financiara este conditionata de prezentarea de catre Romania a programelor pentru convertibilitate si/sau pentru restructurarea economiei sale, dupa caz, sprijinite de F.M.I. an contextul G-24, de acceptarea lor de catre Comunitate, de atasamentul continuu al Romaniei la aceste programe si, ca un obiectiv final, de tranzitia rapida spre finantarea bazata pe surse private.
3. Consiliul de Asociere va fi informat cu privire la conditiile an care aceasta asistenta se acorda si la obligatiile pe care Romania si le asuma an cadrul acestei asistente.
ART. 104
Asistenta financiara a Comunitatii va fi evaluata an functie de nevoile care apar si de nivelul de dezvoltare a Romaniei si tinand cont de prioritatile stabilite si de capacitatea de absorbtie a economiei Romaniei, de posibilitatea de a rambursa creditele si de a progresa spre un sistem bazat pe economia de piata si an ce priveste restructurarea an Romania.
ART. 105
Pentru a permite utilizarea optima a resurselor disponibile, partile vor asigura o strinsa coordonare antre contributiile Comunitatii, cele din alte surse cum ar fi statele membre, alte tari, inclusiv G-24 si institutiile financiare internationale, ca Fondul Monetar International, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
TITLUL IX – PREVEDERI INSTITUeIONALE, GENERALE aI FINALE
ART. 106
Se anfiinteaza un Consiliu de Asociere care va supraveghea realizarea prevederilor acestui acord. Acesta se va antruni la nivel ministerial, o data pe an, si ori de cate ori este nevoie. El va examina orice probleme importante care au aparut an cadrul acordului, precum si orice alte probleme bilaterale sau internationale de interes reciproc.
ART. 107
1. Consiliul de Asociere va fi format din membri desemnati de Guvernul Romaniei, pe de o parte, si membri ai Consiliului Comunitatii Europene si membri ai Comisiei Comunitatilor Europene, pe de alta parte.
2. Membrii Consiliului de Asociere pot stabili sa fie reprezentati, an conformitate cu conditiile ce se vor stipula an regulile sale de procedura.
3. Consiliul de Asociere asi va stabili propriile reguli de procedura.
4. Consiliul de Asociere va fi prezidat, pe rind, de cate un membru al Guvernului Romaniei si un membru al Consiliului Comunitatilor Europene, an conformitate cu prevederile cuprinse an regulile sale de procedura.
5. Dupa caz, la lucrarile Consiliului de Asociere poate sa participe, ca observator, si Banca Europeana de Investitii (B.E.I.).
ART. 108
In scopul atingerii obiectivelor acordului, Consiliul de Asociere va avea dreptul sa ia decizii cu privire la domeniile expres prevazute an acest acord. Deciziile luate vor fi obligatorii pentru parti, care vor lua masurile necesare an vederea aducerii la andeplinire a deciziilor luate. Consiliul de Asociere poate, de asemenea, sa faca recomandari adecvate.
Acesta va adopta deciziile si recomandarile sale cu acordul celor doua parti.
ART. 109
1. Oricare dintre cele doua parti poate supune Consiliului de Asociere orice diferend legat de aplicarea sau interpretarea prezentului acord.
2. Consiliul de Asociere poate solutiona diferendul printr-o decizie.
3. Fiecare parte este obligata sa ia masurile necesare pentru aducerea la andeplinire a deciziei prevazute an paragraful 2.
4. In cazul an care nu este posibila rezolvarea unui diferend an conformitate cu cele prevazute an paragraful 2, fiecare parte poate notifica celeilalte parti numirea unui arbitru; cealalta parte trebuie ca an 2 luni sa numeasca si ea un al doilea arbitru. In aplicarea acestei proceduri, Comunitatea si statele membre vor fi considerate ca facand o singura parte an diferend.
Consiliul de Asociere va numi un al treilea arbitru.
Deciziile arbitrilor se vor lua cu majoritate de voturi.
Fiecare parte implicata an diferend trebuie sa ia masurile necesare pentru aducerea la andeplinire a deciziilor arbitrilor.
ART. 110
1. In andeplinirea sarcinilor sale, Consiliul de Asociere va fi asistat de un Comitet de Asociere format din reprezentanti ai Guvernului Romaniei, pe de o parte, si reprezentanti ai Consiliului Comunitatilor Europene si ai membrilor Comisiei Comunitatilor Europene, pe de alta parte, de regula la nivel de functionari superiori.
Prin regulile sale de procedura Consiliul de Asociere va stabili andatoririle Comitetului de Asociere, care vor cuprinde si pregatirea sedintelor Consiliului de Asociere si modul de functionare a comitetului.
2. Consiliul de Asociere poate delega Comitetului de Asociere oricare din prerogativele sale. In acest caz, Comitetul de Asociere va adopta deciziile sale an conformitate cu conditiile prevazute la art. 108.
ART. 111
Consiliul de Asociere poate decide anfiintarea oricarui alt comitet sau organ special, care sa-l asiste an andeplinirea sarcinilor sale.
Prin regulile sale de procedura, Consiliul de Asociere va stabili componenta si sarcinile unor asemenea comitete sau organe, precum si modul lor de functionare.
ART. 112
Prin prezentul acord se anfiinteaza un Comitet Parlamentar de Asociere. El va fi un forum an care membri ai Parlamentului Romaniei si ai Parlamentului European se pot intilni si face schimb de idei. El se va antruni la intervale stabilite de el ansusi.
ART. 113
1. Comitetul Parlamentar de Asociere va cuprinde membri ai Parlamentului Romaniei, pe de o parte, si membri ai Parlamentului European, pe de alta parte.
2. Comitetul Parlamentar de Asociere asi va stabili propriile reguli de procedura.
3. Comitetul Parlamentar de Asociere va fi prezidat, pe rind, de Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, an conformitate cu prevederile ce se vor stabili prin regulile sale de procedura.
ART. 114
Comitetul Parlamentar de Asociere poate solicita informatii cu privire la aplicarea prezentului acord din partea Consiliului de Asociere care, an acest caz, i le va furniza.
Comitetul Parlamentar de Asociere va fi informat cu privire la deciziile Consiliului de Asociere.
Comitetul Parlamentar de Asociere poate face recomandari Consiliului de Asociere.
ART. 115
In cadrul acestui acord, fiecare parte se obliga sa asigure ca persoanele fizice si juridice ale celeilalte parti sa aiba acces liber, fara discriminare an raport cu propriii cetateni, la tribunalele competente si organele administrative ale partilor, an vederea apararii drepturilor lor individuale, a dreptului de proprietate, inclusiv a celor privind proprietatea intelectuala, industriala si comerciala.
ART. 116
Nimic din prezentul acord nu va impiedica o parte contractanta sa ia masuri de natura:
a) celor pe care le considera necesare sa previna scurgerea de informatii contrare intereselor sale majore de securitate;
b) celor care se refera la productia si/sau comercializarea de arme, munitii sau materiale de razboi, la cercetarea, dezvoltarea sau productia indispensabila scopurilor de aparare, cu conditia ca aceste masuri sa nu impieteze asupra conditiilor de concurenta la produsele care nu sant destinate unor scopuri militare specifice;
c) celor pe care le considera esentiale pentru propria securitate, an cazul unor serioase tulburari interne ce pot afecta mentinerea legii si ordinii, pe timp de razboi sau an cazul unor serioase tensiuni internationale ce constituie amenintarea cu razboi, sau pentru a andeplini obligatiile pe care si le-a asumat an vederea mentinerii pacii si securitatii internationale.
ART. 117
1. Pentru domeniile cuprinse an acest acord si fara a afecta vreo prevedere speciala continuta an el:
– aranjamentele aplicate de Romania fata de Comunitate nu vor da nastere nici unei discriminari antre statele membre, cetatenii acestora sau companiile ori firmele lor;
– aranjamentele aplicate de Comunitate fata de Romania nu vor da nastere nici unei discriminari antre cetatenii romani sau companiile ori firmele acesteia.
2. Prevederile paragrafului 1 nu afecteaza dreptul partilor de a aplica prevederi relevante ale legislatiei lor fiscale contribuabililor care nu sant an situatii identice an privinta locului lor de resedinta.
ART. 118
Produsele originare din Romania nu se vor bucura la importul an Comunitate de un tratament mai favorabil decat cel pe care statele membre al aplica antre ele.
Tratamentul acordat Romaniei conform titlului IV si cap. I al titlului V nu va fi mai favorabil decat cel pe care statele membre si-l acorda reciproc.
ART. 119
1. Partile vor lua orice masuri generale sau specifice necesare pentru a-si andeplini obligatiile ce decurg din acest acord. Ele vor veghea ca obiectivele expuse an acest acord sa fie andeplinite.
2. Daca vreuna dintre parti considera ca cealalta parte nu si-a andeplinit vreo obligatie anscrisa an acest acord, ea poate lua masuri adecvate. Inainte de a proceda astfel, cu exceptia cazurilor de urgenta deosebita, va furniza Consiliului de Asociere toate informatiile necesare cerute de o examinare aprofundata si completa a situatiei, an vederea gasirii unei solutii acceptabile pentru parti.
La alegerea masurilor se va da prioritate acelora care impieteaza cel mai putin functionarea acestui acord. Aceste masuri vor fi imediat notificate Consiliului de Asociere si vor forma obiectul consultarilor an cadrul Consiliului de Asociere, daca cealalta parte cere acest lucru.
ART. 120
Pana la realizarea, conform prezentului acord, a unor drepturi echivalente pentru persoane fizice si agenti economici, acordul nu va afecta drepturile asigurate acestora an baza acordurilor care sant obligatorii pentru unul sau mai multe state membre, pe de o parte, si Romania, pe de alta parte, cu exceptia domeniilor de competenta Comunitatii, si fara a prejudicia obligatiile statelor membre rezultind din acest acord an sectoarele care tin de competenta lor.
ART. 121
Protocoalele*) nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 si anexele*) nr. I-XIX fac parte integranta din acest acord.
————
*) Protocoalele nr. 1-7 si anexele nr. I-XIX se vor publica ulterior.
ART. 122
Acest acord este ancheiat pentru o perioada nelimitata.
Fiecare parte poate denunta prezentul acord prin notificare catre cealalta parte. Acest acord asi va inceta aplicabilitatea la 6 luni dupa data unei asemenea notificari.
ART. 123
Acest acord se va aplica, pe de-o parte, teritoriului Romaniei, si pe de alta parte, teritoriilor carora li se aplica tratatele de instituire a Comunitatii Economice Europene, a Comunitatii Europene a Energiei Atomice si Comunitatii Europene a Otelului si Carbunelui, an conditiile cuprinse an aceste tratate.
ART. 124
Acest acord este redactat, an dublu exemplar, an limbile romana, daneza, olandeza, engleza, franceza, germana, italiana, spaniola, greaca si portugheza, fiecare dintre aceste texte fiind egal autentice.
ART. 125
Acest acord va fi aprobat de parti an conformitate cu propriile lor proceduri.
Acest acord va intra an vigoare an prima zi a celei de-a doua luni ce urmeaza datei la care partile asi notifica, una celeilalte, ca procedurile mentionate an primul paragraf au fost andeplinite.
La intrarea sa an vigoare, acest acord va anlocui Acordul dintre Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice si Romania cu privire la comertul si cooperarea economica si comerciala, semnat la Luxemburg la 22 octombrie 1990.
ART. 126
1. In cazul an care, pe durata andeplinirii procedurilor necesare pentru intrarea an vigoare a prezentului acord, prevederile anumitor parti ale acestui acord, an special cele referitoare la circulatia marfurilor, vor deveni efective an 1993 printr-un acord interimar antre Romania si Comunitate. Partile contractante sant de acord ca, an asemenea situatie, pentru realizarea celor cuprinse an titlul III, art. 64 si 67 ale acestui acord si an Protocoalele nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 ale acestuia, expresia data intrarii an vigoare a acordului sa ansemne:
– data intrarii an vigoare a Acordului interimar cu privire la obligatiile care devin efective la acea data, si
– 1 ianuarie 1993, cu privire la obligatiile care devin efective dupa intrarea an vigoare, prin referire la data intrarii an vigoare.
2. In cazul intrarii an vigoare dupa 1 ianuarie, se vor aplica prevederile Protocolului nr. 7.
Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert - Anexa 1C.Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert incheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994
Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert - Anexa 1C.Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert incheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994
ACORD DE LA MARRAKECH din 15 aprilie 1994
privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert*)
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 360 din 27 decembrie 1994
*) Traducere
Partile la prezentul acord,
recunoscind ca raporturile lor an domeniul comercial si economic trebuie sa fie orientate spre ridicarea nivelului de trai, realizarea folosirii integrale a fortei de munca si a unui nivel ridicat si an continua crestere a venitului real si al cererii efective si spre cresterea productiei si a comertului cu bunuri si servicii, permitind an acelasi timp utilizarea optima a resurselor mondiale an conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabila, an vederea protejarii si prezervarii mediului anconjurator si, totodata, a intaririi mijloacelor de realizare a acesteia antr-o maniera care sa fie compatibila cu necesitatile si preocuparile respective la diferite niveluri de dezvoltare economica,
recunoscind, pe de alta parte, ca este necesar sa se depuna eforturi pozitive pentru ca tarile an curs de dezvoltare si, an special, cele mai putin dezvoltate dintre acestea, sa asi asigure o parte din cresterea comertului international care sa corespunda necesitatilor dezvoltarii lor economice,
dornice sa contribuie la realizarea acestor obiective prin ancheierea de acorduri vizind, pe baza de reciprocitate si avantaje reciproce, reducerea substantiala a taxelor vamale si a altor obstacole an calea schimburilor comerciale, precum si eliminarea discriminarilor an relatiile comerciale internationale,
hotarate, an consecinta, sa puna an aplicare un sistem comercial multilateral integrat, mai vizibil si mai durabil, care sa inglobeze Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert, rezultatele eforturilor de liberalizare a comertului antreprinse an trecut, precum si toate rezultatele negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay,
determinate sa prezerve principiile fundamentale si sa favorizeze realizarea obiectivelor care sustin acest sistem comercial multilateral,
convin dupa cum urmeaza:
ART. 1
Instituirea organizatiei
Organizatia Mondiala de Comert (denumita an continuare O.M.C.) este constituita an baza prezentului acord.
ART. 2
Aria de actiune a O.M.C.
1. O.M.C. va servi drept cadru institutional comun pentru desfasurarea relatiilor comerciale dintre membrii sai an ceea ce priveste aspectele legate de acordurile si instrumentele juridice conexe anscrise an anexele*) la prezentul acord.
2. Acordurile si instrumentele juridice conexe cuprinse an anexele nr. 1, 2 si 3 (denumite an continuare acorduri comerciale multilaterale) fac parte integranta din prezentul acord si sant obligatorii pentru toti membrii.
3. Acordurile si instrumentele juridice conexe cuprinse an anexa nr. 4 (denumite an continuare acorduri comerciale plurilaterale) fac parte, de asemenea, din prezentul acord pentru membrii care le-au acceptat si sant obligatorii pentru acesti membri. Acordurile comerciale plurilaterale nu creeaza nici obligatii si nici drepturi pentru membrii care nu le-au acceptat.
4. Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert 1994, astfel cum este cuprins an anexa nr. 1A (an continuare denumit G.A.T.T. 1994) este distinct din punct de vedere juridic de Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert datat 30 octombrie 1947, anexat la Actul final adoptat la ancheierea celei de-a doua sesiuni a Comisiei Pregatitoare a Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Utilizarea Fortei de Munca, astfel cum acesta a fost rectificat, amendat sau modificat ulterior (denumit an continuare G.A.T.T. 1947).
ART. 3
Functiile O.M.C.
1. O.M.C. va facilita punerea an aplicare, administrarea si functionarea prezentului acord si a acordurilor comerciale multilaterale, va favoriza realizarea obiectivelor acestora si va servi, de asemenea, drept cadru pentru administrarea si functionarea acordurilor comerciale plurilaterale.
2. O.M.C. va fi forumul pentru negocieri antre membrii sai cu privire la relatiile lor comerciale multilaterale referitoare la probleme vizate an acordurile cuprinse an anexele la prezentul acord. O.M.C. va putea, de asemenea, sa serveasca drept forum pentru alte negocieri antre membrii sai cu privire la relatiile lor comerciale multilaterale, precum si drept cadru pentru punerea an aplicare a rezultatelor acestor negocieri, conform celor ce vor putea fi decise de catre Conferinta ministeriala.
3. O.M.C. va administra Memorandumul de acord privind regulile si procedurile de reglementare a diferendelor (denumit an continuare Memorandum de acord privind reglementarea diferendelor), cuprins an anexa nr. 2 la prezentul acord.
4. O.M.C. va administra Mecanismul de examinare a politicilor comerciale (denumit an continuare TPRM), prevazut an anexa nr. 3 la prezentul acord.
5. In scopul asigurarii unei mai mari coerente an elaborarea politicilor economice la nivel mondial, O.M.C. va coopera, dupa cum va fi adecvat, cu Fondul Monetar International si cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si cu institutiile sale afiliate.
ART. 4
Structura O.M.C.
1. Va fi constituita o conferinta ministeriala compusa din reprezentantii tuturor membrilor, care se va reuni cel putin o data la 2 ani. Conferinta ministeriala va exercita functiile O.M.C. si va lua masurile necesare an acest scop. Conferinta ministeriala va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinand de orice acord comercial multilateral, daca un membru solicita aceasta, conform prevederilor specifice referitoare la luarea deciziilor, care sant enuntate an prezentul acord si an acordul comercial multilateral respectiv.
2. Va fi constituit un consiliu general compus din reprezentantii tuturor membrilor, care se va reuni dupa cum va fi adecvat. In intervalul dintre reuniunile Conferintei ministeriale, functiile acesteia vor fi exercitate de catre Consiliul general. Consiliul general va exercita si functiile care ai sant conferite prin prezentul acord. El asi va stabili propriile reguli de procedura si va aproba regulile de procedura ale comitetelor prevazute la paragraful 7.
3. Consiliul general se va reuni, dupa cum va fi adecvat, pentru a se achita de functiile Organului de reglementare a diferendelor prevazut an Memorandumul de acord privind reglementarea diferendelor. Organul de reglementare a diferendelor va putea avea propriul sau presedinte si asi va stabili regulile de procedura pe care le va aprecia necesare pentru a se achita de aceste functii.
4. Consiliul general se va reuni, dupa cum va fi adecvat, pentru a se achita de functiile Organului de examinare a politicilor comerciale prevazut an TPRM. Organul de examinare a politicilor comerciale va putea avea propriul sau presedinte si asi va stabili propriile reguli de procedura pe care le va considera necesare pentru a se achita de aceste functii.
5. Va fi constituit un consiliu pentru comertul cu bunuri, un consiliu pentru comertul cu servicii si un consiliu pentru aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala (an continuare denumit Consiliul pentru TRIPS), care vor actiona sub andrumarea generala a Consiliului general. Consiliul pentru comert cu bunuri va superviza functionarea acordurilor comerciale multilaterale cuprinse an anexa nr. 1 A. Consiliul pentru comertul cu servicii va superviza functionarea Acordului General pentru Comertul cu Servicii (an continuare denumit G.A.T.S.). Consiliul pentru TRIPS va superviza functionarea Acordului privind aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala (an continuare denumit Acordul privind TRIPS). Aceste consilii vor exercita functiile care le sant atribuite prin acordurile respective, precum si de catre Consiliul general. Ele asi vor stabili reguli proprii de procedura, sub rezerva aprobarilor de catre Consiliul general.
Reprezentantii tuturor membrilor vor putea participa la aceste consilii. Aceste consilii se vor reuni dupa cum va fi necesar pentru a se achita de functiile lor.
6. Consiliul pentru comertul cu bunuri, Consiliul pentru comertul cu servicii si Consiliul pentru TRIPS vor constitui propriile lor organe subsidiare, dupa necesitati. Aceste organe subsidiare asi vor stabili reguli de procedura sub rezerva aprobarii lor de catre consiliul respectiv.
7. Conferinta ministeriala va constitui un comitet pentru comert si dezvoltare, un comitet pentru restrictii aplicate pentru motive de balanta de plati si un comitet pentru buget, finante si administratie, care vor exercita functiile care le sant atribuite prin prezentul acord, precum si prin acordurile comerciale multilaterale, ca si orice alte functii suplimentare care le vor fi atribuite de catre Consiliul general, si va putea constitui comitete suplimentare carora le va conferi functiile pe care le va considera adecvate. In cadrul functiilor sale, Comitetul pentru comert si dezvoltare va examina periodic dispozitiile speciale ale acordurilor comerciale multilaterale an favoarea tarilor cel mai putin dezvoltate membre si va raporta Consiliului general pentru ca acesta sa ia masurile adecvate. Reprezentantii tuturor membrilor vor putea participa la aceste comitete.
8. Organele prevazute an acordurile comerciale plurilaterale vor exercita functiile care le sant atribuite an virtutea acestor acorduri si vor actiona an cadrul institutional al O.M.C. Ele vor informa regulat Consiliul general asupra activitatii lor.
ART. 5
Relatii cu alte organizatii
1. Consiliul general va ancheia aranjamente adecvate pentru a asigura o cooperare eficienta cu celelalte organizatii interguvernamentale care au functii conexe cu cele ale O.M.C.
2. Consiliul general va putea ancheia aranjamente corespunzatoare pentru consultare si cooperare cu organizatiile neguvernamentale care se ocupa de aspecte conexe celor pe care le gestioneaza O.M.C.
ART. 6
Secretariat
1. Se va constitui un secretariat al O.M.C. (an continuare denumit Secretariatul) condus de un director general.
2. Conferinta ministeriala va numi directorul general si va adopta reguli referitoare la puterile, atributiile, conditiile de lucru si durata mandatului directorului general.
3. Directorul general va numi membrii personalului Secretariatului si va stabili atributiile si conditiile de angajare a lor, conform regulilor adoptate de catre Conferinta ministeriala.
4. Functiile directorului general si ale personalului Secretariatului vor avea un caracter exclusiv international. In andeplinirea sarcinilor lor, directorul general si personalul Secretariatului nici nu vor solicita si nici nu vor accepta instructiuni din partea nici unui guvern sau autoritati exterioare O.M.C. Ei se vor abtine de la orice act incompatibil cu situatia lor de functionari internationali. Membrii O.M.C., vor respecta caracterul international al functiilor directorului general si ale personalului Secretariatului si nu vor incerca sa-i influenteze pe acestia an andeplinirea sarcinilor lor.
ART. 7
Buget si contributii
1. Directorul general va prezenta Comitetului pentru buget, finante si administratie proiectul de buget si raportul financiar anual al O.M.C. Comitetul pentru buget, finante si administratie va examina proiectul de buget si raportul financiar anual prezentat de catre directorul general si va face recomandari cu privire la acestea Consiliului general. Proiectul de buget anual va fi supus aprobarii Consiliului general.
2. Comitetul pentru buget, finante si administratie va propune Consiliului general un regulament financiar care va include dispozitii referitoare la:
a) baremul contributiilor prin care se repartizeaza cheltuielile O.M.C., antre membrii sai; si
b) masurile ce trebuie luate an ceea ce priveste membrii care au arierate cu privire la contributiile lor.
Regulamentul financiar va fi bazat, an masura an care va fi realizabil, pe regulile si practicile G.A.T.T. 1947.
3. Consiliul general va adopta regulamentul financiar si proiectul de buget anual cu o majoritate de doua treimi, cuprinzand mai mult de jumatatea membrilor O.M.C.
4. Fiecare membru va varsa la O.M.C., an cel mai scurt timp, contributia corespunzatoare partii sale din cheltuielile O.M.C., conform regulamentului financiar adoptat de catre Consiliul general.
ART. 8
Statutul O.M.C.
1. O.M.C. va avea personalitate juridica si fiecare dintre membrii sai ai va conferi capacitatea juridica necesara pentru exercitarea functiilor sale.
2. Fiecare membru va conferi O.M.C. privilegiile si imunitatile necesare pentru exercitarea functiilor sale.
3. Functionarilor O.M.C. si reprezentantilor membrilor li se vor acorda, de catre fiecare dintre membri, privilegiile si imunitatile care le vor fi necesare pentru exercitarea total independenta a functiilor lor an raport cu O.M.C.
4. Privilegiile si imunitatile care vor fi acordate, de catre un membru O.M.C., functionarilor sai si reprezentantilor membrilor sai, vor fi analoage privilegiilor si imunitatilor anscrise an Conventia privind privilegiile si imunitatile institutiilor specializate, aprobata de Adunarea generala a Natiunilor Unite la 21 noiembrie 1947.
5. O.M.C. va putea ancheia un acord de sediu.
ART. 9
Luarea deciziilor
1. O.M.C. va pastra practica de luare a deciziilor prin consens urmata an virtutea G.A.T.T. 1947 *1). Cu exceptia unor dispozitii contrare, an cazul an care nu va fi posibil sa se ajunga la o decizie prin consens, decizia cu privire la problema examinata va fi luata prin vot. La reuniunile Conferintei ministeriale si ale Consiliului general, fiecare membru O.M.C. va dispune de un vot. In cazurile an care Comunitatile Europene vor exercita dreptul lor la vot, ele vor dispune de un numar de voturi egal cu cel al numarului statelor lor membre*2) care sant membri O.M.C. Deciziile Conferintei ministeriale si ale Consiliului general vor fi luate prin majoritatea voturilor exprimate, cu conditia ca prezentul acord sau acordul comercial multilateral respectiv sa nu dispuna an alt mod*3).
2. Conferinta ministeriala si Consiliul general vor avea puterea exclusiva de a adopta interpretari ale prezentului acord si ale acordurilor comerciale multilaterale. In cazul interpretarii unui acord comercial multilateral cuprins an anexa nr. 1, ele asi vor exercita autoritatea pe baza unei recomandari a consiliului care supervizeaza functionarea acordului respectiv. Decizia de adoptare a unei interpretari va fi luata cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor. Prezentul paragraf nu va fi utilizat antr-o maniera care sa fie susceptibila sa erodeze dispozitiile art. 10 referitor la amendamente.
3. In circumstante exceptionale, Conferinta ministeriala va putea decide sa acorde unui membru o derogare de la una dintre obligatiile care ai sant impuse prin prezentul acord sau prin unul dintre acordurile comerciale multilaterale, cu conditia ca o astfel de decizie sa fie luata de catre trei patrimi*4) din numarul membrilor, daca nu se prevede altfel an acest paragraf.
a) O cerere de derogare referitoare la prezentul acord va fi prezentata Conferintei ministeriale pentru examinare conform practicii de luare a deciziilor prin consens. Conferinta ministeriala va stabili un termen pentru examinarea cererii care nu va depasi 90 de zile. Daca nu se antruneste consensul an cadrul acestui termen, orice decizie de acordare a unei derogari va fi luata de catre trei patrimi*4) din numarul membrilor.
b) O cerere de derogare referitoare la acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 1 A, 1 B sau 1 C si an anexele acestora va fi prezentata mai antai Consiliului pentru comertul cu bunuri, Consiliului pentru comertul cu servicii sau Consiliului TRIPS, dupa caz, pentru examinare, antr-un termen care nu va depasi 90 de zile. La sfarsitul acestui termen, consiliul sesizat va prezenta un raport Conferintei ministeriale.
4. O decizie luata de catre Conferinta ministeriala an vederea acordarii unei derogari va indica circumstantele exceptionale care justifica decizia, modalitatile si conditiile care reglementeaza aplicarea derogarii si data la care aceasta expira. Orice derogare acordata pentru o perioada mai mare de un an va fi reexaminata de catre Conferinta ministeriala cel mai tirziu la un an dupa ce ea a fost acordata si, an continuare, an fiecare an pana cand aceasta anceteaza. La fiecare examinare, Conferinta ministeriala va determina daca circumstantele exceptionale care au justificat derogarea se mentin si daca modalitatile si conditiile care ansotesc derogarea au fost respectate. Pe baza examinarii anuale, Conferinta ministeriala va putea prelungi, modifica sau abroga derogarea.
5. Deciziile an baza unui acord comercial plurilateral, inclusiv orice decizii referitoare la interpretari si derogari, vor fi guvernate prin dispozitiile acordului respectiv.
ART. 10
Amendamente
1. Orice membru al O.M.C. va putea lua initiativa unei propuneri de amendamente la dispozitiile prezentului acord sau ale acordurilor comerciale multilaterale cuprinse an anexa nr. 1, prezentind respectiva propunere Conferintei ministeriale. Consiliile enumerate an paragraful 5 al art. 4 vor putea, de asemenea, sa prezinte Conferintei ministeriale propuneri de amendamente la dispozitiile acordurilor comerciale multilaterale respective cuprinse an anexa nr. 1, carora ele le supervizeaza functionarea. Cu exceptia cazului an care Conferinta ministeriala decide asupra unei perioade mai lungi, antr-o perioada de 90 de zile dupa ce propunerea a fost prezentata oficial Conferintei ministeriale, orice decizie a Conferintei ministeriale de a prezenta membrilor, spre acceptare, amendamentul propus va fi luata prin consens. Cu conditia ca dispozitiile paragrafelor 2, 5 sau 6 sa nu fie aplicabile, aceasta decizie va preciza daca dispozitiile paragrafelor 3 sau 4 se vor aplica. Daca exista consens, Conferinta ministeriala va prezenta imediat membrilor, spre acceptare, amendamentul propus. Daca nu exista consens la o reuniune a Conferintei ministeriale anauntrul perioadei stabilite, Conferinta ministeriala va decide, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor, sa prezinte sau sa nu prezinte acestora, spre acceptare, amendamentul propus. Sub rezerva dispozitiilor paragrafelor 2, 5 si 6, dispozitiile paragrafului 3 vor fi aplicabile amendamentului propus, cu exceptia cazului an care Conferinta ministeriala decide, cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor, ca dispozitiile paragrafului 4 sa fie aplicate.
2. Amendamentele la dispozitiile prezentului articol si la dispozitiile articolelor enumerate mai jos nu vor intra an vigoare decat daca ele vor fi acceptate de catre toti membrii:
– art. 9 al prezentului acord;
– art. I si II ale G.A.T.T. 1994;
– art. II : I al G.A.T.S.;
– art. 4 al Acordului privind TRIPS.
3. Amendamentele la dispozitiile prezentului acord sau la acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele 1 A si 1 C, altele decat cele care sant enumerate la paragrafele 2 si 6, de natura sa modifice drepturile si obligatiile membrilor, vor intra an vigoare cu privire la membrii care le vor fi acceptat, imediat ce ele vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor si, ulterior, fata de orice alt membru, imediat ce acesta le va fi acceptat. Conferinta ministeriala va putea decide, cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor, ca un amendament care a devenit efectiv an virtutea prezentului paragraf este de o asemenea natura ancat toti membrii care nu-l accepta antr-un termen fixat de catre Conferinta ministeriala an fiecare caz an parte vor putea sa se retraga din O.M.C. sau sa continue sa fie membri ai acesteia cu consimtamantul Conferintei ministeriale.
4. Amendamentele la dispozitiile prezentului acord sau la acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 1 A si 1 C, altele decat cele care sant enumerate la paragrafele 2 si 6, de o natura care nu modifica drepturile si obligatiile membrilor, vor avea efect fata de toti membrii imediat ce acestea vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor.
5. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 de mai sus, amendamentele la partile I, a II-a si a III-a ale G.A.T.S. si la anexele respective vor intra an vigoare, cu privire la membrii care le vor fi acceptat, imediat ce acestea vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor si, ulterior, cu privire la fiecare membru, imediat ce acesta le va fi acceptat. Conferinta ministeriala va putea decide, cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor, ca un amendament care va fi intrat an vigoare an virtutea dispozitiei precedente este de o asemenea natura ancat orice membru care nu-l va fi acceptat antr-un termen fixat de Conferinta ministeriala an fiecare caz an parte poate sa se retraga din O.M.C. sau sa continue sa fie membru al acesteia cu consimtamantul Conferintei ministeriale. Amendamentele la partile a IV-a, a V-a si a VI- ale G.A.T.S. si la anexele respective vor intra an vigoare, fata de toti membrii, imediat ce acestea vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor.
6. Indiferent de celelalte dispozitii ale prezentului articol, amendamentele la Acordul privind TRIPS, care raspund cerintelor paragrafului 2 al art. 71 din acordul respectiv, vor putea fi adoptate de Conferinta ministeriala fara alta procedura de acceptare formala.
7. Orice membru care va accepta un amendament la prezentul acord sau la un acord comercial multilateral cuprins an anexa nr. 1 va depune un instrument de acceptare la directorul general al O.M.C. an termenul fixat de Conferinta ministeriala pentru acceptare.
8. Orice membru al O.M.C. va putea initia o propunere de amendament la dispozitiile acordurilor comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 2 si 3, prezentind respectiva propunere Conferintei ministeriale. Decizia de aprobare a amendamentelor la acordul comercial multilateral cuprins an anexa nr. 2 va fi luata numai prin consens, iar amendamentele respective vor intra an vigoare cu privire la toti membrii imediat ce vor fi fost aprobate de catre Conferinta ministeriala. Deciziile de aprobare a amendamentelor la acordul comercial multilateral cuprins an anexa nr. 3 vor intra an vigoare, cu privire la toti membrii, imediat ce Conferinta ministeriala le va fi aprobat.
9. Conferinta ministeriala, la cererea membrilor parti la un acord comercial, va putea decide exclusiv prin consens sa adauge acest acord an anexa nr. 4. Conferinta ministeriala, la cererea membrilor parti la un acord comercial plurilateral, va putea decide sa excluda acordul respectiv din anexa nr. 4.
10. Amendamentele la un acord comercial plurilateral vor fi guvernate de dispozitiile respectivului acord.
ART. 11
Membri originari
1. Partile contractante la G.A.T.T. 1947 la data intrarii an vigoare a prezentului acord si Comunitatile Europene, care accepta prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale si pentru care listele de concesii si angajamente sant anexate la G.A.T.T. 1994, precum si pentru care listele de angajamente specifice sant anexate la G.A.T.S., vor deveni membri originari ai O.M.C.
2. earile cel mai putin dezvoltate recunoscute ca atare de catre Natiunile Unite nu vor fi tinute sa-si asume angajamente si sa faca concesii decat antr-o masura compatibila cu necesitatile de dezvoltare, financiare si comerciale ale fiecareia dintre ele sau cu capacitatile lor administrative si institutionale.
ART. 12
Aderare
1. Orice stat sau teritoriu vamal distinct avand deplina autonomie an desfasurarea relatiilor sale comerciale externe si pentru alte aspecte cuprinse an prezentul acord si an acordurile comerciale multilaterale va putea adera la prezentul acord an conditiile ce se vor conveni antre acesta si O.M.C. Aceasta aderare va fi valabila pentru prezentul acord si pentru acordurile comerciale multilaterale care-i sant anexate.
2. Deciziile referitoare la aderare vor fi luate de Conferinta ministeriala. Conferinta ministeriala va aproba acordul privind modalitatile de aderare cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor O.M.C.
3. Aderarea la un acord comercial plurilateral va fi reglementata de catre dispozitiile acelui acord.
ART. 13
Neaplicarea acordurilor comerciale multilaterale antre membri
1. Prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 1 si 2 nu se vor aplica antre un membru si oricare alt membru, daca unul dintre cei doi, la momentul la care devine membru, nu consimte la aceasta aplicare.
2. Paragraful 1 nu va putea fi invocat antre membrii originari ai O.M.C. care erau parti contractante la G.A.T.T. 1947 decat an cazul an care art. XXXV al acordului respectiv fusese invocat anterior si era an vigoare antre aceste parti contractante la momentul intrarii an vigoare, pentru ele, a prezentului acord.
3. Paragraful 1 nu se va aplica antre un membru si un alt membru care a aderat an baza art. 12 decat daca membrul care nu consimte la aplicare a notificat aceasta Conferintei ministeriale anainte ca aceasta sa fi aprobat acordul privind modalitatile de aderare.
4. La cererea unui membru, Conferinta ministeriala va putea examina functionarea prezentului articol an cazuri particulare si face recomandarile necesare.
5. Neaplicarea unui acord comercial plurilateral antre parti la acordul respectiv va fi guvernata de dispozitiile acelui acord.
ART. 14
Acceptare, intrare an vigoare si depozitare
1. Prezentul acord va fi deschis spre acceptare, prin semnatura sau an alt mod, de catre partile contractante la G.A.T.T. 1947 si Comunitatile Europene, care sant admise sa devina membre originare ale O.M.C. conform art. 11 al prezentului acord. Aceasta acceptare va fi valabila pentru prezentul acord si pentru acordurile multilaterale care-i sant anexate acestuia. Prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale care-i sant anexate acestuia vor intra an vigoare la data fixata de ministri conform paragrafului 3 al Actului final, cuprinzand rezultatele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay, si vor ramane deschise spre acceptare pentru o perioada de 2 ani de la aceasta data, daca ministrii nu decid altfel. O acceptare care are loc dupa intrarea an vigoare a prezentului acord va intra an vigoare an a 30-a zi care urmeaza datei acestei acceptari.
2. Un membru care va accepta prezentul acord dupa intrarea sa an vigoare va pune an aplicare concesiile si obligatiile prevazute an acordurile comerciale multilaterale, care trebuie puse an aplicare antr-o perioada ancepand cu intrarea an vigoare a prezentului acord, ca si cum el ar fi acceptat prezentul acord la data intrarii sale an vigoare.
3. Pana la intrarea an vigoare a prezentului acord, textul prezentului acord si al acordurilor comerciale multilaterale va fi depozitat la directorul general al partilor contractante la G.A.T.T. 1947. Directorul general va remite an cel mai scurt timp fiecarui guvern si Comunitatilor Europene care au acceptat prezentul acord cate o copie certificata conforma a prezentului acord si a acordurilor comerciale multilaterale, precum si cate o notificare a fiecarei acceptari. Prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale, precum si orice amendamente care le vor fi fost aduse vor fi depozitate, la intrarea an vigoare a prezentului acord, la directorul general al O.M.C.
4. Acceptarea si intrarea an vigoare a unui acord comercial plurilateral vor fi guvernate de catre dispozitiile acelui acord. Acordurile de acest tip vor fi depozitate la directorul general al partilor contractante la G.A.T.T. 1947. La intrarea an vigoare a prezentului acord, aceste acorduri vor fi depozitate la directorul general al O.M.C.
ART. 15
Retragere
1. Orice membru se poate retrage din prezentul acord. Aceasta retragere se va aplica atat cu privire la prezentul acord, cat si la acordurile comerciale multilaterale, si va intra an vigoare la expirarea unui termen de 6 luni calculat de la data la care directorul general al O.M.C. va fi primit notificare scrisa despre aceasta.
2. Retragerea dintr-un acord comercial plurilateral va fi guvernata de dispozitiile acelui acord.
ART. 16
Dispozitii diverse
1. Cu exceptia dispozitiilor contrare din prezentul acord sau din acordurile comerciale multilaterale, O.M.C. se va ghida dupa deciziile, procedurile si practicile obisnuite ale partilor contractante la G.A.T.T. 1947 si organelor constituite an cadrul G.A.T.T. 1947.
2. In masura an care va fi realizabil, Secretariatul G.A.T.T. 1947 va deveni Secretariatul O.M.C. si, pana cand Conferinta ministeriala va numi directorul general conform paragrafului 2 al art. 6 din prezentul acord, directorul general al partilor contractante la G.A.T.T. 1947 va exercita functiile directorului general al O.M.C.
3. an caz de conflict antre o dispozitie a prezentului acord si o dispozitie a unuia dintre acordurile comerciale multilaterale, dispozitia prezentului acord va prevala an masura conflictului.
4. Fiecare membru va asigura conformitatea legilor, reglementarilor si procedurilor administrative cu obligatiile sale, astfel cum acestea sant enuntate an acordurile cuprinse an anexe.
5. Nu vor putea fi formulate rezerve an ceea ce priveste o dispozitie a prezentului acord. Nu vor putea fi formulate rezerve an ceea ce priveste dispozitiile acordurilor comerciale multilaterale decat an masura prevazuta an respectivele acorduri. Rezervele referitoare la o dispozitie a unui acord comercial plurilateral vor fi guvernate de dispozitiile acelui acord.
6. Prezentul acord va fi anregistrat conform dispozitiilor art. 102 din Carta Natiunilor Unite.
Incheiat la Marrakech, la cincisprezece aprilie una mie noua sute nouazeci si patru, antr-un singur exemplar, an limbile engleza, franceza si spaniola, cele trei fiind egal autentice.
*) Anexele se publica ulterior.
*1) Organul respectiv va fi considerat a fi luat o decizie prin consens asupra unei probleme cu care a fost sesizat, daca nici un membru prezent la reuniune an cursul careia decizia este luata nu se opune oficial la decizia propusa.
*2) Numarul voturilor Comunitatilor Europene si al statelor lor membre nu va depasi an nici un caz numarul statelor membre ale Comunitatilor Europene.
*3) Deciziile Consiliului general, atunci cand acesta se reuneste ca organ de reglementare a diferendelor, nu vor fi luate decat conform dispozitiilor paragrafului 4 al art. 2 din Memorandumul de acord privind reglementarea diferendelor.
*4) O decizie de acordare a unei derogari referitoare la orice obligatie supusa unei perioade de tranzitie sau unei perioade de punere treptata an aplicare pe care membrul solicitat nu a pus-o an practica pana la sfarsitul perioadei respective este luata numai prin consens.
NOTE EXPLICATIVE:
Termenul tara, astfel cum este utilizat an prezentul acord si an acordurile comerciale multilaterale, trebuie interpretat ca incluzind orice teritoriu vamal distinct membru al O.M.C.
Cu privire la teritoriul vamal distinct membru al O.M.C., an cazurile an care calificativul national va ansoti o expresie utilizata an prezentul acord si an acordurile comerciale multilaterale, aceasta expresie se va interpreta, an lipsa unei dispozitii contrare, ca raportindu-se la teritoriul vamal respectiv.
——————
Legea nr.133/1994 - M.Of.nr.360/27.12.1994
LEGE Nr. 133 din 22 decembrie 1994
pentru ratificarea Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert, a Acordului international privind carnea de bovina si a Acordului international privind produsele lactate, ancheiate la Marrakech la 15 aprilie 1994
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 360 din 27 decembrie 1994
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ART. 1
Se ratifica urmatoarele antelegeri internationale:
– Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert, ancheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994;
– Acordul international privind carnea de bovina, ancheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994;
– Acordul international privind produsele lactate, ancheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994.
ART. 2
Taxele vamale din Tariful vamal de import al Romaniei vor fi mai mici sau cel mult egal cu nivelul specificat an Lista nr. LXIX – Romania, anexata la Protocolul de la Marrakech.
ART. 3
Ministerul Comertului va publica, periodic, modificarile an regimul de import si export ce intervin ca urmare a aplicarii angajamentelor asumate de Romania an baza Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat an sedinta din 14 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PREaEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor an sedinta din 19 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PREaEDINTELE CAMEREI DEPUTAeILOR
ADRIAN NASTASE
ACORDUL DE LA MARRAKECH
privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert*)
*) Traducere
Partile la prezentul acord,
recunoscind ca raporturile lor an domeniul comercial si economic trebuie sa fie orientate spre ridicarea nivelului de trai, realizarea folosirii integrale a fortei de munca si a unui nivel ridicat si an continua crestere a venitului real si al cererii efective si spre cresterea productiei si a comertului cu bunuri si servicii, permitind an acelasi timp utilizarea optima a resurselor mondiale an conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabila, an vederea protejarii si prezervarii mediului anconjurator si, totodata, a intaririi mijloacelor de realizare a acesteia antr-o maniera care sa fie compatibila cu necesitatile si preocuparile respective la diferite niveluri de dezvoltare economica,
recunoscind, pe de alta parte, ca este necesar sa se depuna eforturi pozitive pentru ca tarile an curs de dezvoltare si, an special, cele mai putin dezvoltate dintre acestea, sa asi asigure o parte din cresterea comertului international care sa corespunda necesitatilor dezvoltarii lor economice,
dornice sa contribuie la realizarea acestor obiective prin ancheierea de acorduri vizind, pe baza de reciprocitate si avantaje reciproce, reducerea substantiala a taxelor vamale si a altor obstacole an calea schimburilor comerciale, precum si eliminarea discriminarilor an relatiile comerciale internationale,
hotarate, an consecinta, sa puna an aplicare un sistem comercial multilateral integrat, mai vizibil si mai durabil, care sa inglobeze Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert, rezultatele eforturilor de liberalizare a comertului antreprinse an trecut, precum si toate rezultatele negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay,
determinate sa prezerve principiile fundamentale si sa favorizeze realizarea obiectivelor care sustin acest sistem comercial multilateral,
convin dupa cum urmeaza:
ART. 1
Instituirea organizatiei
Organizatia Mondiala de Comert (denumita an continuare O.M.C.) este constituita an baza prezentului acord.
ART. 2
Aria de actiune a O.M.C.
1. O.M.C. va servi drept cadru institutional comun pentru desfasurarea relatiilor comerciale dintre membrii sai an ceea ce priveste aspectele legate de acordurile si instrumentele juridice conexe anscrise an anexele*) la prezentul acord.
2. Acordurile si instrumentele juridice conexe cuprinse an anexele nr. 1, 2 si 3 (denumite an continuare acorduri comerciale multilaterale) fac parte integranta din prezentul acord si sant obligatorii pentru toti membrii.
3. Acordurile si instrumentele juridice conexe cuprinse an anexa nr. 4 (denumite an continuare acorduri comerciale plurilaterale) fac parte, de asemenea, din prezentul acord pentru membrii care le-au acceptat si sant obligatorii pentru acesti membri. Acordurile comerciale plurilaterale nu creeaza nici obligatii si nici drepturi pentru membrii care nu le-au acceptat.
4. Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert 1994, astfel cum este cuprins an anexa nr. 1A (an continuare denumit G.A.T.T. 1994) este distinct din punct de vedere juridic de Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert datat 30 octombrie 1947, anexat la Actul final adoptat la ancheierea celei de-a doua sesiuni a Comisiei Pregatitoare a Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Utilizarea Fortei de Munca, astfel cum acesta a fost rectificat, amendat sau modificat ulterior (denumit an continuare G.A.T.T. 1947).
ART. 3
Functiile O.M.C.
1. O.M.C. va facilita punerea an aplicare, administrarea si functionarea prezentului acord si a acordurilor comerciale multilaterale, va favoriza realizarea obiectivelor acestora si va servi, de asemenea, drept cadru pentru administrarea si functionarea acordurilor comerciale plurilaterale.
2. O.M.C. va fi forumul pentru negocieri antre membrii sai cu privire la relatiile lor comerciale multilaterale referitoare la probleme vizate an acordurile cuprinse an anexele la prezentul acord. O.M.C. va putea, de asemenea, sa serveasca drept forum pentru alte negocieri antre membrii sai cu privire la relatiile lor comerciale multilaterale, precum si drept cadru pentru punerea an aplicare a rezultatelor acestor negocieri, conform celor ce vor putea fi decise de catre Conferinta ministeriala.
3. O.M.C. va administra Memorandumul de acord privind regulile si procedurile de reglementare a diferendelor (denumit an continuare Memorandum de acord privind reglementarea diferendelor), cuprins an anexa nr. 2 la prezentul acord.
4. O.M.C. va administra Mecanismul de examinare a politicilor comerciale (denumit an continuare TPRM), prevazut an anexa nr. 3 la prezentul acord.
5. In scopul asigurarii unei mai mari coerente an elaborarea politicilor economice la nivel mondial, O.M.C. va coopera, dupa cum va fi adecvat, cu Fondul Monetar International si cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si cu institutiile sale afiliate.
ART. 4
Structura O.M.C.
1. Va fi constituita o conferinta ministeriala compusa din reprezentantii tuturor membrilor, care se va reuni cel putin o data la 2 ani. Conferinta ministeriala va exercita functiile O.M.C. si va lua masurile necesare an acest scop. Conferinta ministeriala va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinand de orice acord comercial multilateral, daca un membru solicita aceasta, conform prevederilor specifice referitoare la luarea deciziilor, care sant enuntate an prezentul acord si an acordul comercial multilateral respectiv.
2. Va fi constituit un consiliu general compus din reprezentantii tuturor membrilor, care se va reuni dupa cum va fi adecvat. In intervalul dintre reuniunile Conferintei ministeriale, functiile acesteia vor fi exercitate de catre Consiliul general. Consiliul general va exercita si functiile care ai sant conferite prin prezentul acord. El asi va stabili propriile reguli de procedura si va aproba regulile de procedura ale comitetelor prevazute la paragraful 7.
3. Consiliul general se va reuni, dupa cum va fi adecvat, pentru a se achita de functiile Organului de reglementare a diferendelor prevazut an Memorandumul de acord privind reglementarea diferendelor. Organul de reglementare a diferendelor va putea avea propriul sau presedinte si asi va stabili regulile de procedura pe care le va aprecia necesare pentru a se achita de aceste functii.
4. Consiliul general se va reuni, dupa cum va fi adecvat, pentru a se achita de functiile Organului de examinare a politicilor comerciale prevazut an TPRM. Organul de examinare a politicilor comerciale va putea avea propriul sau presedinte si asi va stabili propriile reguli de procedura pe care le va considera necesare pentru a se achita de aceste functii.
5. Va fi constituit un consiliu pentru comertul cu bunuri, un consiliu pentru comertul cu servicii si un consiliu pentru aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala (an continuare denumit Consiliul pentru TRIPS), care vor actiona sub andrumarea generala a Consiliului general. Consiliul pentru comert cu bunuri va superviza functionarea acordurilor comerciale multilaterale cuprinse an anexa nr. 1 A. Consiliul pentru comertul cu servicii va superviza functionarea Acordului General pentru Comertul cu Servicii (an continuare denumit G.A.T.S.). Consiliul pentru TRIPS va superviza functionarea Acordului privind aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuala (an continuare denumit Acordul privind TRIPS). Aceste consilii vor exercita functiile care le sant atribuite prin acordurile respective, precum si de catre Consiliul general. Ele asi vor stabili reguli proprii de procedura, sub rezerva aprobarilor de catre Consiliul general. Reprezentantii tuturor membrilor vor putea participa la aceste consilii. Aceste consilii se vor reuni dupa cum va fi necesar pentru a se achita de functiile lor.
6. Consiliul pentru comertul cu bunuri, Consiliul pentru comertul cu servicii si Consiliul pentru TRIPS vor constitui propriile lor organe subsidiare, dupa necesitati. Aceste organe subsidiare asi vor stabili reguli de procedura sub rezerva aprobarii lor de catre consiliul respectiv.
7. Conferinta ministeriala va constitui un comitet pentru comert si dezvoltare, un comitet pentru restrictii aplicate pentru motive de balanta de plati si un comitet pentru buget, finante si administratie, care vor exercita functiile care le sant atribuite prin prezentul acord, precum si prin acordurile comerciale multilaterale, ca si orice alte functii suplimentare care le vor fi atribuite de catre Consiliul general, si va putea constitui comitete suplimentare carora le va conferi functiile pe care le va considera adecvate. In cadrul functiilor sale, Comitetul pentru comert si dezvoltare va examina periodic dispozitiile speciale ale acordurilor comerciale multilaterale an favoarea tarilor cel mai putin dezvoltate membre si va raporta Consiliului general pentru ca acesta sa ia masurile adecvate. Reprezentantii tuturor membrilor vor putea participa la aceste comitete.
8. Organele prevazute an acordurile comerciale plurilaterale vor exercita functiile care le sant atribuite an virtutea acestor acorduri si vor actiona an cadrul institutional al O.M.C. Ele vor informa regulat Consiliul general asupra activitatii lor.
ART. 5
Relatii cu alte organizatii
1. Consiliul general va ancheia aranjamente adecvate pentru a asigura o cooperare eficienta cu celelalte organizatii interguvernamentale care au functii conexe cu cele ale O.M.C.
2. Consiliul general va putea ancheia aranjamente corespunzatoare pentru consultare si cooperare cu organizatiile neguvernamentale care se ocupa de aspecte conexe celor pe care le gestioneaza O.M.C.
ART. 6
Secretariat
1. Se va constitui un secretariat al O.M.C. (an continuare denumit Secretariatul) condus de un director general.
2. Conferinta ministeriala va numi directorul general si va adopta reguli referitoare la puterile, atributiile, conditiile de lucru si durata mandatului directorului general.
3. Directorul general va numi membrii personalului Secretariatului si va stabili atributiile si conditiile de angajare a lor, conform regulilor adoptate de catre Conferinta ministeriala.
4. Functiile directorului general si ale personalului Secretariatului vor avea un caracter exclusiv international. In andeplinirea sarcinilor lor, directorul general si personalul Secretariatului nici nu vor solicita si nici nu vor accepta instructiuni din partea nici unui guvern sau autoritati exterioare O.M.C. Ei se vor abtine de la orice act incompatibil cu situatia lor de functionari internationali. Membrii O.M.C., vor respecta caracterul international al functiilor directorului general si ale personalului Secretariatului si nu vor incerca sa-i influenteze pe acestia an andeplinirea sarcinilor lor.
ART. 7
Buget si contributii
1. Directorul general va prezenta Comitetului pentru buget, finante si administratie proiectul de buget si raportul financiar anual al O.M.C. Comitetul pentru buget, finante si administratie va examina proiectul de buget si raportul financiar anual prezentat de catre directorul general si va face recomandari cu privire la acestea Consiliului general. Proiectul de buget anual va fi supus aprobarii Consiliului general.
2. Comitetul pentru buget, finante si administratie va propune Consiliului general un regulament financiar care va include dispozitii referitoare la:
a) baremul contributiilor prin care se repartizeaza cheltuielile O.M.C., antre membrii sai; si
b) masurile ce trebuie luate an ceea ce priveste membrii care au arierate cu privire la contributiile lor.
Regulamentul financiar va fi bazat, an masura an care va fi realizabil, pe regulile si practicile G.A.T.T. 1947.
3. Consiliul general va adopta regulamentul financiar si proiectul de buget anual cu o majoritate de doua treimi, cuprinzand mai mult de jumatatea membrilor O.M.C.
4. Fiecare membru va varsa la O.M.C., an cel mai scurt timp, contributia corespunzatoare partii sale din cheltuielile O.M.C., conform regulamentului financiar adoptat de catre Consiliul general.
ART. 8
Statutul O.M.C.
1. O.M.C. va avea personalitate juridica si fiecare dintre membrii sai ai va conferi capacitatea juridica necesara pentru exercitarea functiilor sale.
2. Fiecare membru va conferi O.M.C. privilegiile si imunitatile necesare pentru exercitarea functiilor sale.
3. Functionarilor O.M.C. si reprezentantilor membrilor li se vor acorda, de catre fiecare dintre membri, privilegiile si imunitatile care le vor fi necesare pentru exercitarea total independenta a functiilor lor an raport cu O.M.C.
4. Privilegiile si imunitatile care vor fi acordate, de catre un membru O.M.C., functionarilor sai si reprezentantilor membrilor sai, vor fi analoage privilegiilor si imunitatilor anscrise an Conventia privind privilegiile si imunitatile institutiilor specializate, aprobata de Adunarea generala a Natiunilor Unite la 21 noiembrie 1947.
5. O.M.C. va putea ancheia un acord de sediu.
ART. 9
Luarea deciziilor
1. O.M.C. va pastra practica de luare a deciziilor prin consens urmata an virtutea G.A.T.T. 1947 *1). Cu exceptia unor dispozitii contrare, an cazul an care nu va fi posibil sa se ajunga la o decizie prin consens, decizia cu privire la problema examinata va fi luata prin vot. La reuniunile Conferintei ministeriale si ale Consiliului general, fiecare membru O.M.C. va dispune de un vot. In cazurile an care Comunitatile Europene vor exercita dreptul lor la vot, ele vor dispune de un numar de voturi egal cu cel al numarului statelor lor membre*2) care sant membri O.M.C. Deciziile Conferintei ministeriale si ale Consiliului general vor fi luate prin majoritatea voturilor exprimate, cu conditia ca prezentul acord sau acordul comercial multilateral respectiv sa nu dispuna an alt mod*3).
2. Conferinta ministeriala si Consiliul general vor avea puterea exclusiva de a adopta interpretari ale prezentului acord si ale acordurilor comerciale multilaterale. In cazul interpretarii unui acord comercial multilateral cuprins an anexa nr. 1, ele asi vor exercita autoritatea pe baza unei recomandari a consiliului care supervizeaza functionarea acordului respectiv. Decizia de adoptare a unei interpretari va fi luata cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor. Prezentul paragraf nu va fi utilizat antr-o maniera care sa fie susceptibila sa erodeze dispozitiile art. 10 referitor la amendamente.
3. In circumstante exceptionale, Conferinta ministeriala va putea decide sa acorde unui membru o derogare de la una dintre obligatiile care ai sant impuse prin prezentul acord sau prin unul dintre acordurile comerciale multilaterale, cu conditia ca o astfel de decizie sa fie luata de catre trei patrimi*4) din numarul membrilor, daca nu se prevede altfel an acest paragraf.
a) O cerere de derogare referitoare la prezentul acord va fi prezentata Conferintei ministeriale pentru examinare conform practicii de luare a deciziilor prin consens. Conferinta ministeriala va stabili un termen pentru examinarea cererii care nu va depasi 90 de zile. Daca nu se antruneste consensul an cadrul acestui termen, orice decizie de acordare a unei derogari va fi luata de catre trei patrimi*4) din numarul membrilor.
b) O cerere de derogare referitoare la acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 1 A, 1 B sau 1 C si an anexele acestora va fi prezentata mai antai Consiliului pentru comertul cu bunuri, Consiliului pentru comertul cu servicii sau Consiliului TRIPS, dupa caz, pentru examinare, antr-un termen care nu va depasi 90 de zile. La sfarsitul acestui termen, consiliul sesizat va prezenta un raport Conferintei ministeriale.
4. O decizie luata de catre Conferinta ministeriala an vederea acordarii unei derogari va indica circumstantele exceptionale care justifica decizia, modalitatile si conditiile care reglementeaza aplicarea derogarii si data la care aceasta expira. Orice derogare acordata pentru o perioada mai mare de un an va fi reexaminata de catre Conferinta ministeriala cel mai tirziu la un an dupa ce ea a fost acordata si, an continuare, an fiecare an pana cand aceasta anceteaza. La fiecare examinare, Conferinta ministeriala va determina daca circumstantele exceptionale care au justificat derogarea se mentin si daca modalitatile si conditiile care ansotesc derogarea au fost respectate. Pe baza examinarii anuale, Conferinta ministeriala va putea prelungi, modifica sau abroga derogarea.
5. Deciziile an baza unui acord comercial plurilateral, inclusiv orice decizii referitoare la interpretari si derogari, vor fi guvernate prin dispozitiile acordului respectiv.
ART. 10
Amendamente
1. Orice membru al O.M.C. va putea lua initiativa unei propuneri de amendamente la dispozitiile prezentului acord sau ale acordurilor comerciale multilaterale cuprinse an anexa nr. 1, prezentind respectiva propunere Conferintei ministeriale. Consiliile enumerate an paragraful 5 al art. 4 vor putea, de asemenea, sa prezinte Conferintei ministeriale propuneri de amendamente la dispozitiile acordurilor comerciale multilaterale respective cuprinse an anexa nr. 1, carora ele le supervizeaza functionarea. Cu exceptia cazului an care Conferinta ministeriala decide asupra unei perioade mai lungi, antr-o perioada de 90 de zile dupa ce propunerea a fost prezentata oficial Conferintei ministeriale, orice decizie a Conferintei ministeriale de a prezenta membrilor, spre acceptare, amendamentul propus va fi luata prin consens. Cu conditia ca dispozitiile paragrafelor 2, 5 sau 6 sa nu fie aplicabile, aceasta decizie va preciza daca dispozitiile paragrafelor 3 sau 4 se vor aplica. Daca exista consens, Conferinta ministeriala va prezenta imediat membrilor, spre acceptare, amendamentul propus. Daca nu exista consens la o reuniune a Conferintei ministeriale anauntrul perioadei stabilite, Conferinta ministeriala va decide, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor, sa prezinte sau sa nu prezinte acestora, spre acceptare, amendamentul propus. Sub rezerva dispozitiilor paragrafelor 2, 5 si 6, dispozitiile paragrafului 3 vor fi aplicabile amendamentului propus, cu exceptia cazului an care Conferinta ministeriala decide, cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor, ca dispozitiile paragrafului 4 sa fie aplicate.
2. Amendamentele la dispozitiile prezentului articol si la dispozitiile articolelor enumerate mai jos nu vor intra an vigoare decat daca ele vor fi acceptate de catre toti membrii:
– art. 9 al prezentului acord;
– art. I si II ale G.A.T.T. 1994;
– art. II : I al G.A.T.S.;
– art. 4 al Acordului privind TRIPS.
3. Amendamentele la dispozitiile prezentului acord sau la acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele 1 A si 1 C, altele decat cele care sant enumerate la paragrafele 2 si 6, de natura sa modifice drepturile si obligatiile membrilor, vor intra an vigoare cu privire la membrii care le vor fi acceptat, imediat ce ele vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor si, ulterior, fata de orice alt membru, imediat ce acesta le va fi acceptat. Conferinta ministeriala va putea decide, cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor, ca un amendament care a devenit efectiv an virtutea prezentului paragraf este de o asemenea natura ancat toti membrii care nu-l accepta antr-un termen fixat de catre Conferinta ministeriala an fiecare caz an parte vor putea sa se retraga din O.M.C. sau sa continue sa fie membri ai acesteia cu consimtamantul Conferintei ministeriale.
4. Amendamentele la dispozitiile prezentului acord sau la acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 1 A si 1 C, altele decat cele care sant enumerate la paragrafele 2 si 6, de o natura care nu modifica drepturile si obligatiile membrilor, vor avea efect fata de toti membrii imediat ce acestea vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor.
5. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 2 de mai sus, amendamentele la partile I, a II-a si a III-a ale G.A.T.S. si la anexele respective vor intra an vigoare, cu privire la membrii care le vor fi acceptat, imediat ce acestea vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor si, ulterior, cu privire la fiecare membru, imediat ce acesta le va fi acceptat. Conferinta ministeriala va putea decide, cu o majoritate de trei patrimi din numarul membrilor, ca un amendament care va fi intrat an vigoare an virtutea dispozitiei precedente este de o asemenea natura ancat orice membru care nu-l va fi acceptat antr-un termen fixat de Conferinta ministeriala an fiecare caz an parte poate sa se retraga din O.M.C. sau sa continue sa fie membru al acesteia cu consimtamantul Conferintei ministeriale. Amendamentele la partile a IV-a, a V-a si a VI- ale G.A.T.S. si la anexele respective vor intra an vigoare, fata de toti membrii, imediat ce acestea vor fi fost acceptate de catre doua treimi din numarul membrilor.
6. Indiferent de celelalte dispozitii ale prezentului articol, amendamentele la Acordul privind TRIPS, care raspund cerintelor paragrafului 2 al art. 71 din acordul respectiv, vor putea fi adoptate de Conferinta ministeriala fara alta procedura de acceptare formala.
7. Orice membru care va accepta un amendament la prezentul acord sau la un acord comercial multilateral cuprins an anexa nr. 1 va depune un instrument de acceptare la directorul general al O.M.C. an termenul fixat de Conferinta ministeriala pentru acceptare.
8. Orice membru al O.M.C. va putea initia o propunere de amendament la dispozitiile acordurilor comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 2 si 3, prezentind respectiva propunere Conferintei ministeriale. Decizia de aprobare a amendamentelor la acordul comercial multilateral cuprins an anexa nr. 2 va fi luata numai prin consens, iar amendamentele respective vor intra an vigoare cu privire la toti membrii imediat ce vor fi fost aprobate de catre Conferinta ministeriala. Deciziile de aprobare a amendamentelor la acordul comercial multilateral cuprins an anexa nr. 3 vor intra an vigoare, cu privire la toti membrii, imediat ce Conferinta ministeriala le va fi aprobat.
9. Conferinta ministeriala, la cererea membrilor parti la un acord comercial, va putea decide exclusiv prin consens sa adauge acest acord an anexa nr. 4. Conferinta ministeriala, la cererea membrilor parti la un acord comercial plurilateral, va putea decide sa excluda acordul respectiv din anexa nr. 4.
10. Amendamentele la un acord comercial plurilateral vor fi guvernate de dispozitiile respectivului acord.
ART. 11
Membri originari
1. Partile contractante la G.A.T.T. 1947 la data intrarii an vigoare a prezentului acord si Comunitatile Europene, care accepta prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale si pentru care listele de concesii si angajamente sant anexate la G.A.T.T. 1994, precum si pentru care listele de angajamente specifice sant anexate la G.A.T.S., vor deveni membri originari ai O.M.C.
2. earile cel mai putin dezvoltate recunoscute ca atare de catre Natiunile Unite nu vor fi tinute sa-si asume angajamente si sa faca concesii decat antr-o masura compatibila cu necesitatile de dezvoltare, financiare si comerciale ale fiecareia dintre ele sau cu capacitatile lor administrative si institutionale.
ART. 12
Aderare
1. Orice stat sau teritoriu vamal distinct avand deplina autonomie an desfasurarea relatiilor sale comerciale externe si pentru alte aspecte cuprinse an prezentul acord si an acordurile comerciale multilaterale va putea adera la prezentul acord an conditiile ce se vor conveni antre acesta si O.M.C. Aceasta aderare va fi valabila pentru prezentul acord si pentru acordurile comerciale multilaterale care-i sant anexate.
2. Deciziile referitoare la aderare vor fi luate de Conferinta ministeriala. Conferinta ministeriala va aproba acordul privind modalitatile de aderare cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor O.M.C.
3. Aderarea la un acord comercial plurilateral va fi reglementata de catre dispozitiile acelui acord.
ART. 13
Neaplicarea acordurilor comerciale multilaterale antre membri
1. Prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale cuprinse an anexele nr. 1 si 2 nu se vor aplica antre un membru si oricare alt membru, daca unul dintre cei doi, la momentul la care devine membru, nu consimte la aceasta aplicare.
2. Paragraful 1 nu va putea fi invocat antre membrii originari ai O.M.C. care erau parti contractante la G.A.T.T. 1947 decat an cazul an care art. XXXV al acordului respectiv fusese invocat anterior si era an vigoare antre aceste parti contractante la momentul intrarii an vigoare, pentru ele, a prezentului acord.
3. Paragraful 1 nu se va aplica antre un membru si un alt membru care a aderat an baza art. 12 decat daca membrul care nu consimte la aplicare a notificat aceasta Conferintei ministeriale anainte ca aceasta sa fi aprobat acordul privind modalitatile de aderare.
4. La cererea unui membru, Conferinta ministeriala va putea examina functionarea prezentului articol an cazuri particulare si face recomandarile necesare.
5. Neaplicarea unui acord comercial plurilateral antre parti la acordul respectiv va fi guvernata de dispozitiile acelui acord.
ART. 14
Acceptare, intrare an vigoare si depozitare
1. Prezentul acord va fi deschis spre acceptare, prin semnatura sau an alt mod, de catre partile contractante la G.A.T.T. 1947 si Comunitatile Europene, care sant admise sa devina membre originare ale O.M.C. conform art. 11 al prezentului acord. Aceasta acceptare va fi valabila pentru prezentul acord si pentru acordurile multilaterale care-i sant anexate acestuia. Prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale care-i sant anexate acestuia vor intra an vigoare la data fixata de ministri conform paragrafului 3 al Actului final, cuprinzand rezultatele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay, si vor ramane deschise spre acceptare pentru o perioada de 2 ani de la aceasta data, daca ministrii nu decid altfel. O acceptare care are loc dupa intrarea an vigoare a prezentului acord va intra an vigoare an a 30-a zi care urmeaza datei acestei acceptari.
2. Un membru care va accepta prezentul acord dupa intrarea sa an vigoare va pune an aplicare concesiile si obligatiile prevazute an acordurile comerciale multilaterale, care trebuie puse an aplicare antr-o perioada ancepand cu intrarea an vigoare a prezentului acord, ca si cum el ar fi acceptat prezentul acord la data intrarii sale an vigoare.
3. Pana la intrarea an vigoare a prezentului acord, textul prezentului acord si al acordurilor comerciale multilaterale va fi depozitat la directorul general al partilor contractante la G.A.T.T. 1947. Directorul general va remite an cel mai scurt timp fiecarui guvern si Comunitatilor Europene care au acceptat prezentul acord cate o copie certificata conforma a prezentului acord si a acordurilor comerciale multilaterale, precum si cate o notificare a fiecarei acceptari. Prezentul acord si acordurile comerciale multilaterale, precum si orice amendamente care le vor fi fost aduse vor fi depozitate, la intrarea an vigoare a prezentului acord, la directorul general al O.M.C.
4. Acceptarea si intrarea an vigoare a unui acord comercial plurilateral vor fi guvernate de catre dispozitiile acelui acord. Acordurile de acest tip vor fi depozitate la directorul general al partilor contractante la G.A.T.T. 1947. La intrarea an vigoare a prezentului acord, aceste acorduri vor fi depozitate la directorul general al O.M.C.
ART. 15
Retragere
1. Orice membru se poate retrage din prezentul acord. Aceasta retragere se va aplica atat cu privire la prezentul acord, cat si la acordurile comerciale multilaterale, si va intra an vigoare la expirarea unui termen de 6 luni calculat de la data la care directorul general al O.M.C. va fi primit notificare scrisa despre aceasta.
2. Retragerea dintr-un acord comercial plurilateral va fi guvernata de dispozitiile acelui acord.
ART. 16
Dispozitii diverse
1. Cu exceptia dispozitiilor contrare din prezentul acord sau din acordurile comerciale multilaterale, O.M.C. se va ghida dupa deciziile, procedurile si practicile obisnuite ale partilor contractante la G.A.T.T. 1947 si organelor constituite an cadrul G.A.T.T. 1947.
2. In masura an care va fi realizabil, Secretariatul G.A.T.T. 1947 va deveni Secretariatul O.M.C. si, pana cand Conferinta ministeriala va numi directorul general conform paragrafului 2 al art. 6 din prezentul acord, directorul general al partilor contractante la G.A.T.T. 1947 va exercita functiile directorului general al O.M.C.
3. an caz de conflict antre o dispozitie a prezentului acord si o dispozitie a unuia dintre acordurile comerciale multilaterale, dispozitia prezentului acord va prevala an masura conflictului.
4. Fiecare membru va asigura conformitatea legilor, reglementarilor si procedurilor administrative cu obligatiile sale, astfel cum acestea sant enuntate an acordurile cuprinse an anexe.
5. Nu vor putea fi formulate rezerve an ceea ce priveste o dispozitie a prezentului acord. Nu vor putea fi formulate rezerve an ceea ce priveste dispozitiile acordurilor comerciale multilaterale decat an masura prevazuta an respectivele acorduri. Rezervele referitoare la o dispozitie a unui acord comercial plurilateral vor fi guvernate de dispozitiile acelui acord.
6. Prezentul acord va fi anregistrat conform dispozitiilor art. 102 din Carta Natiunilor Unite.
Incheiat la Marrakech, la cincisprezece aprilie una mie noua sute nouazeci si patru, antr-un singur exemplar, an limbile engleza, franceza si spaniola, cele trei fiind egal autentice.
*) Anexele se publica ulterior.
*1) Organul respectiv va fi considerat a fi luat o decizie prin consens asupra unei probleme cu care a fost sesizat, daca nici un membru prezent la reuniune an cursul careia decizia este luata nu se opune oficial la decizia propusa.
*2) Numarul voturilor Comunitatilor Europene si al statelor lor membre nu va depasi an nici un caz numarul statelor membre ale Comunitatilor Europene.
*3) Deciziile Consiliului general, atunci cand acesta se reuneste ca organ de reglementare a diferendelor, nu vor fi luate decat conform dispozitiilor paragrafului 4 al art. 2 din Memorandumul de acord privind reglementarea diferendelor.
*4) O decizie de acordare a unei derogari referitoare la orice obligatie supusa unei perioade de tranzitie sau unei perioade de punere treptata an aplicare pe care membrul solicitat nu a pus-o an practica pana la sfarsitul perioadei respective este luata numai prin consens.
NOTE EXPLICATIVE:
Termenul tara, astfel cum este utilizat an prezentul acord si an acordurile comerciale multilaterale, trebuie interpretat ca incluzind orice teritoriu vamal distinct membru al O.M.C.
Cu privire la teritoriul vamal distinct membru al O.M.C., an cazurile an care calificativul national va ansoti o expresie utilizata an prezentul acord si an acordurile comerciale multilaterale, aceasta expresie se va interpreta, an lipsa unei dispozitii contrare, ca raportindu-se la teritoriul vamal respectiv.
——————