17 ianuarie

Ziua de 17 ianuarie, reprezintă pentru noi, toți cei ce lucrăm în domeniul proprietății industriale, angajați ai OSIM, consilieri în proprietate industrială, reprezentați ai Centrelor Regionale de promovare a proprietății intelectuale, profesori și avocați, aniversarea primei Legi a brevetelor din România.

Așa cum scriam și în anii precedenți, după numeroase discuții, argumente pro și contra necesității unei astfel de legi în România anilor 1900, mulțumită susținerii de către ilustrul magistrat și politician Ion N. Lahovari, este promulgată şi publicată în 17 ianuarie 1906, Legea asupra brevetelor de invențiune, care a fost în vigoare până în anul 1967.

Deosebit de importante sunt prevederile acestei legi precum și impactul acestora asupra stimulării aplicării brevetelor și a încurajării inventatorilor.

În acest sens, cităm câteva aspecte și comentarii din Monografia ”DIN ISTORIA PROTECȚIEI PROPRIETĂȚII INDUSTRIALE ÎN ROMÂNIA”, Autori A Bădărău, P. Ciontu, N. Mihăilescu, editată de OSIM în 2003.

Astfel, Legea brevetelor conținea 42 articole, fiind structurată pe următoarele
nouă capitole:

Disposițiuni generale
Durata brevetului
Efectul brevetului de invențiune
Formalitățile de îndeplinit pentru a obține brevetul de invențiune
Taxele brevetului
Serviciul de brevete
Despre acțiunile în nulitate și decădere
Despre contrafaceri, despre urmărirea și pedepsirea contrafacerei
Disposițiuni particulare și tranzitorii.

În continuare în Monografie sunt redate succint, câteva dintre prevederile primei Legi a brevetelor din România:

Brevetul de invenție. Conform legii, orice persoană care a făcut o invenție nouă sau a adus o perfecționare la o invenție existentă , susceptibilă de a fi exploatată ca un obiect de industrie sau de comerț, “va putea obține drepturi exclusive și temporare de exploatație în România, prin acordarea unui brevet de invențiune sau de perfecționare” Acordarea brevetelor. Legea, stabilea două principii pentru acordarea brevetelor, și anume, acordarea fără examinare prealabilă și, respectiv, fără nici o garanție de orice natură din partea statului. Îndeplinirea condiţiilor de brevetare, era de competenţa instanţelor de judecată și urma a fi analizată în cazul unor acțiuni în anulare a brevetelor.

Stimularea aplicării brevetelor. Legea stimula titularii de brevete care “au fundat un stabiliment, în scop exclusiv de a executa obiectul brevetat”, prin aceea că puteau beneficia de avantajele “legii pentru încuragiarea industriei naționale”. Aici se aveau în vedere scutiri de impozite, de taxe vamale ș.a., prevăzute de legea din 1887, cu modificările ulterioare. Acest text ne arată că statul din acea vreme era interesat în dezvoltarea unei creații tehnice proprii.

Drepturi și obligații. Titularul brevetului avea dreptul exclusiv de a exploata, în folosul său, obiectul brevetat. Obligația de bază a titularului de brevet era exploatarea invenției pe teritoriul României. Neexploatarea invenției într-un interval de 4 ani, de la data acordării brevetului, sau întreruperea sa pe timp de doi ani, era sancționată prin decăderea din drepturi a titularului.

Serviciul de brevete. În lege se prevedea că toate chestiunile privitoare la brevetele de invențiune vor fi în atribuțiunile Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor, al Serviciului industriei și al brevetelor, creat prin această lege, în cadrul căruia funcționa un birou, numit la început “Biroul pentru aplicarea legii brevetelor de invențiune”, format, din trei persoane. Mai târziu, în 1920, acesta va deveni Oficiul Proprietății Industriale.

Măsuri de încurajare a inventatorilor. Legea, prevedea că, taxele încasate vor servi pentru “înființări de muzee și agenții industriale în țară și străinătate” precum și ca subvenții de încurajare a inventatorilor români, lipsiți de mijloace, pentru a “executa aparatul brevetat”.

Legea s-a bucurat de o deosebită apreciere, în revista La Propriété Industrielle nr. 2, din februarie 1906, fiind publicat un studiu asupra legii române a brevetelor, care consideră că , în ansamblul său, legea conține toate elementele unei legi bune și că protecția pe care o va acorda invențiilor noi va contribui la dezvoltarea economică a României.

La aniversarea a 112 ani de la publicarea primei Legi a brevetelor din România, aducem un respectuos omagiu celor care au pus bazele cadrului juridic al sistemului de brevete în țară și ne dorim ca, prin profesionalism și competență, să contribuim la îndeplinirea dezideratelor acestora.

La mulți ani!