Odată cu aderarea de noi state la Uniunea Europeană, pentru a respecta caracterul unitar al mărcii comunitare, prin tratatele de aderare, mărcile comunitare anterior înregistrate sau depuse spre înregistrare, îsi extind în mod automat efectul în toate noile state care aderă la Uniune . Respectând principiul unităţii, nu este posibil ca, funcţie de data înregistrării, marca să aibă efecte numai în ţările care erau membre ale Uniunii Europene la data când marca a fost înregistrată, dar nuşi în statele ce au aderat ulterior.
Drept consecinţă, datorită caracterului unitar, marca comunitară va coexista (sau ar trebui să coexiste) cu toate mărcile naţionale (inclusiv cu cele anterior înregistrate) din ţările membre. Reciproca nu este însă valabilă, mărcile naţionale nu îşi extind efectul pe teritoriul Uniunii Europene odată cu aderarea noilor state membre.
Modul de rezolvare a acestor conflicte potenţiale este reglementat de articolul 159 bis, din Regulamentul mărcii comunitare, care prevede că:
1. Începând cu data aderării Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovenieişi Slovaciei (denumite în continuare "nou stat membru" sau "noi state membre"), o marcă comunitară înregistrată sau depusă spre înregistrare conform prezentului regulament, având data de depozit înaintea datei de aderare, se extinde în teritoriile acestor noi state membre, cu scopul de a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate .
2. Înregistrarea unei mărci comunitare, care a făcut obiectul unei cereri de înregistrare anterior datei aderării, nu poate fi refuzată pentru motivele absolute de refuz, enumerate în art. 7 alin. 1, în măsura în care aceste motive au luat naştere exclusiv ca urmare a aderării noului stat membru .
3. Dacă o cerere de înregistrare a unei mărci comunitare a fost depusă în timpul perioadei de 6 luni, care precede data aderării, se poate formula opoziţie dacă o marcă anterioară sau un alt drept anterior, în sensul art. 8, a fost dobândit cu bună credinţă, în noul stat membru,şi dacă, după caz, data de depozit sau a priorităţii, sau data de dobândire a mărcii anterioare sau a dreptului anterior ( pentru mărcileşi drepturile care beneficiază de protecţie fără a fi înregistrate ), în noul stat membru, sunt anterioare datei de depozit, sau, după caz, a datei priorităţii mărcii comunitare care face obiectul cererii .
4. O marcă comunitară, vizată la alin. 1, nu poate fi anulată :
- în baza art. 51 (Cauzele nulităţii absolute) , dacă motivele de anulare au devenit aplicabile numai ca urmare a aderării ,
- în baza art. 52 ( Cauzele nulităţii relative) alin. 1şi 2, dacă dreptul naţional anterior a fost înregistrat, solicitat la înregistrare sau dobândit, într-un nou stat membru, anterior aderării .
5. Poate fi interzisă utilizarea unei mărci comunitare vizată la alin. 1, într-un nou stat membru, în baza art. 106 ( Interdicţia utilizării mărcilor comunitare) şi 107 (Drepturi anterioare de competenţă locală), dacă marca anterioară sau alt drept anterior a fost înregistrat, solicitat la înregistrare sau dobândit, cu bună credinţă în noul stat membru, sau dacă, după caz, are data de prioritate anterioară aderării acestui stat la Uniunea Europeană ".
